Marius Cosmeanu
Și noi, belgienii?
Candidații din turul doi la funcția de primar în Tîrgu Mureș au fost prefectul județului, Dorin Florea, și primarul orașului, Fodor Imre. Funcțiile lor de pînă acum, pentru că așa cum se știe, cîștigător a ieșit candidatul CDR/PNȚCD, Dorin Florea, au avut și acestea un rol în desfășurarea și, în cele din urmă, în deznodămîntul alegerilor. Relația prefect-primar, ca și în alte județe, a evoluat din 1996 încoace spre o rivalitate care a însemnat ieșiri tot mai frecvente la rampă ale celor doi combatanți, cu replici deseori dure, relație care a contribuit într-o oarecare măsură la decizia lui Dorin Florea de a-și depune candidatura la funcția de primar. De altfel, de fiecare dată cînd fostul prefect și-a motivat această decizie în fața opiniei publice locale, a declarat că în eventualitatea unui alt candidat din partea UDMR decît Fodor Imre (bunăoară parlamentarul Borbély László, intrat și el la un moment dat în calculele Uniunii), ar fi renunțat să-și mai depună candidatura. Mai putem însă adăuga la declarația candidatului CDR, că o participare a domnului Borbély în alegerile locale ar fi spulberat practic șansele de cîștig ale domnului Florea sale. Situație care nu e sigur că se va repeta și peste patru ani.

N-aș vrea să continui pe idea lui "ce-ar fi fost dacă...", dar conducerea locală a UDMR, ca și cea centrală de altfel (cu mulți fruntași tîrgumureșeni în rîndurile ei), la analiza post-electorală ar putea reflecta la cîteva din atuurile pe care o eventuală candidatură a domnului Borbély László le-ar fi avut față de domnul Fodor: prestanță, tinerețe (chiar dacă în spirit o are și domnul Fodor, s-a văzut că vitalitatea, prospețimea a contat foarte mult), ușurința (și disponibilitatea!) de a comunica cu alegătorii români și, nu în ultimul rînd, faptul că e tîrgumureșean getbegeto-dac, ca să zic așa, după vorbă și comportament...

Toate acestea calități le putea avea și alt candidat al comunității maghiare susținut de UDMR. Probabil că paradoxul acestor alegeri îl reprezintă, din punct de vedere al Uniunii, faptul că ele au fost pierdute nu atît din cauza domnului Fodor, cît al staffului său de campanie, al cărui membrii s-au dovedit slabi sfătuitori în ambele tururi de scrutin. Impresia generală în rîndul alegătorilor domnului Fodor în această campanie a fost aceea a unei liniști... neliniștitoare, a unui optimism deloc justificat.

După conflictul iscat în jurul demiterii lui Kincses Előd din funcția de președinte al filialei locale a UDMR (imediat în preajma alegerilor - mutare total neinspirată!), după tergiversările din jurul candidatului la funcția de primar, după suspiciunile care planau în jurul pre-alegerilor consilierilor locali, după toate acestea deci, odată stabilită candidatura domnului Fodor, domnia sa și echipa domniei sale decid ca de-a lungul întregii campanii electorale să nu îl întîlnească face-to-face, pe contracandidatul său în întîlniri televizate (și nu numai). Atunci însă cînd o face (o singură dată, în ultima zi a campaniei din turul doi, trădînd incertitudinea victoriei în alegeri) îl acuză pe domnul Florea de reflexe de prim-secretar, cînd acesta nu fusese membru al Partidului Comunist, in timp ce domnul Fodor a fost. Frica (aroganța?) aceasta de a se feri de întîlnirile cu principalul contracandidat, chiar dacă comparația e exagerată, a dovedit-o printre altele și realesul Clujului față de Eckstein-Kovács Péter.
*
Pentru cineva care nu știe sau ar fi uitat că acum zece ani, exact în fața celor două clădiri în care se află instituțiile (încă) conduse de candidații ajunși în turul doi, au avut loc ostilitățile "mineriadei" interetnice din martie 1990, o cursă finală ca cea de la Tîrgu Mureș - între CDR și UDMR - poate părea cel puțin normală. Aceasta, luînd în calcul revenirirea stîngii în preferințele electoratului. Cei care cunosc mai îndeaproape realitățile locale știu însă (chiar dacă la nivel declarativ nu o exprimă), că nici de data aceasta la Tîrgu Mureș nu s-a votat altfel decît după criteriul dihotomiei român-maghiar. Pentru că nici la zece ani cîți au trecut de la conflict, alegerile, miza lor, nu înseamnă altceva decît a vota pentru reprezentantul uneia sau celeilalte dintre etnii. Într-atît de pregnantă a fost și acum această divizare încît votul a părut unul apolitic.

De fapt, încercări de a da votului un caracter apolitic au și existat. Una din "mănușile" aruncate de doctorul Dorin Florea (că tot se poartă vara aceasta medicul-primar) contracandidatului său a fost aceea ca ambii pretendenți la funcția de primar să renunțe la conotațiile politice ale formațiunii care i-a mandatat, pentru ca astfel confruntarea să devină una între doi independenți, între doi bărbați :-), iar la capătul ei să fie aleasă persoana, gospodarul etc., și nu sigla uneia sau alteia din formațiuni. Capcana infidelității nu a prins. A prins însă logica ei. La parteneri (printre altele, PDSR și PUNR!), și implicit la alegători acestora, care văzînd în "macho-man"-ul Convenției o persoană detașată oarecum de mult-șifonata imagine a formațiunii sale, s-au identificat mai ușor cu acesta. împotriva cui? împotriva colegilor de coaliție guvernamentală ai CDR. Să ne mai întrebăm unde sunt zăpezile de altădată ale principiilor care au dat aura Seniorului?...

De cealaltă parte, Fodor Imre, cu peste 49% din voturile primului tur, a fost candidatul moderat, care a mizat în primul rînd pe corelația dintre statistici și cunoscuta, civica disciplină pe care o dovedesc alegătorii maghiari. De data aceasta participarea la vot a fost masivă și din partea comunității românești, Tîrgu Mureșul fiind una din localitățile cu o participare mare la urne (aproape 70%). Confortul electoral al domnului Fodor, încremenirea parcă în imaginație, l-a costat însă fotoliul de primar. În timp ce Dorin Florea a avut o campanie mai vizibilă (chiar dacă uneori caracgialească), caracterizată de mai multă implicare și vitalitate, cu o prezență susținută în (și de) media locală, ca și în rîndul alegătorilor, campania domnului Fodor a fost una mai așezată, mai reținută și, ce e mai important, cu mai puțin impact în rîndul tinerilor (cei care au decis probabil rezultatele alegerilor). Intervin aici însă și factorii de temperament, de valori culturale, de modele de comportament etc., care fac deosebirea între cele două comunități ale orașului. Una peste alta, am putea spune că cel care a învins la Tîrgu Mureș este... Ceaușescu. Mai precis politica sa minoritară, și în parte, cea de urbanizare și modernizare forțată. E adevărat, fără o dictatură în spate, Tîrgu Mureșul n-ar fi putut avea nici un primar de factura domnului Fodor (ca să nu mai vorbim de predecesorul său, Nagy Gyözö, cu o prestanță lamentabilă).

Pînă la urmă, un exemplu semnificativ pentru trecutul (că tot a ocupat un loc central apelul la "facerea istoriei" din partea celor doi candidați), dar și pentru prezentul sau viitorul acestui oraș, ar putea fi concertul celor de la Nightloosers, organizat pentru susținerea candidatului CDR, cînd, la ieșirea lor din scenă, o parte a tinerilor maghiari prezenți și ei la concert, scanda: Vissza! Vissza! (formula de "Bis!" a publicului maghiar).
*
În fine, faptul că Tîrgu Mureș avea pînă acum un primar maghiar - sîntem totuși în spațiul Transilvan - nu poate fi privit decît ceva normal, cu toate nemulțumirile celor care gîndesc localul prin central, comunitățile multietnice prin logica majorității. Într-o Transilvanie fără primari maghiari în orașele mari, blazonul este spălat, iată, de sibieni, care votează aproape "fesenist" un reprezentant al Forumului German din România. Bravo lor! Că Tîrgu Mureșul are acum un primar român, poate constitui și o șansă de spargere a barierelor. Ea trebuie acordată, chiar dacă mandatul domnului Florea, într-o o coabitare cu un consiliu local avînd o majoritate formată de UDMR, nu prezintă prea multe compatibilități. Situația pare să semene cu o cea din coaliția guvernamentală ai cărei martori i-am fost în ultimii trei-patru ani. Să vedem însă cine va lasă mai mult.

Hărți
1. Rezultatele pe secții de votare în turul 1 din 4 iunie, pentru funcția de primar
2. Participarea pe secții de votare în turul 2 din 18 iunie, pentru funcția de primar
3. Rezultatele pe secții de votare în turul 2 din 18 iunie, pentru funcția de primar


2000.06.17.

articolul în format *.pdf