Molnár Gusztáv
Distribuția regională a voturilor din 4 iunie 2000 pentru consiliile județene
Raporturi de forță pe întreagă țară, pe baza voturilor pentru consiliile județene (1: coaliția guvernamentală, 2: opoziția postcomunistă, 3: APR, 4: polul socialdemocrat). Partidele care au obținut rezultate sub 3% nu au fost luate în considerare:
RO1 = CDR + PNL + PD + UDMR = 7,5 + 7 + 9,9 + 6,3 = 30,7%
RO1 fără PD = 7,5 + 7 + 6,3 = 20,8%
RO2 = PDSR + PRM = 27,4 + 6,6 = 34%
RO3 = APR = 7,4%
RO4 = PDSR + PD = 27,4 + 9,9 = 37,3%

Raporturi de forță în Transilvania, calculate pe baza mediei rezultatelor pe județe:
T1 = CDR + PNL + PD + UDMR = 7,1 + 7,2 + 8,5 + 19,6 = 42,3%
T1 fără PD = 7,1 + 7,2 + 19,6 = 33,9%
T2 = PDSR + PRM = 17,4 + 6 = 23,4%
T3 = APR = 7%
T4 = PDSR + PD = 17,4 + 8,5 = 25,9%

Raporturi de forță în Vechiul Regat, calculate pe baza mediei rezultatelor pe județe:
VR1 = CDR + PNL + PD = 6,8 + 7,5 + 10,4 = 24,7%
VR1 fără PD = 6,8 + 7,5 = 14,3%
VR2 = PDSR + PRM = 32,9 + 3,9 = 36,8%
VR3 = APR = 7,9%
VR4 = PDSR + PD = 32,9 + 10,9 = 43,3%




Concluzii:
1. Comparînd rezultatele din 4 iunie cu sondajele de opinie din ultimile luni (vezi prezentarea grafică a Raporturilor de forță la nivel național și regional în România. 1990-2000, în Provincia nr. 1), putem conchide următoarele: coaliția guvernamentală se află la nivelul său de după instalarea lui Isărescu ca prim-ministru, iar rezultatele opoziției postcomuniste și în special a APR-ului sînt mai slabe.

2. Potolirea "asaltului" postcomunist a adîncit deosebirea politică, sau diferența politică calitativă dintre Transilvania și Vechiul Regat. (Despre definirea acestei deosebiri sau diferențe calitative vezi articolul Geografie electorală în 21 de teze, apărut tot în numărul 1 al Provinciei.) în acest sens aceste două teritorii cu un fond istoric deosebit, pot fi considerate macroregiuni politice.

3. Înăuntrul ambelor macroregiuni se află județe refractare: în Hunedoara majoritară este opoziția postcomunistă, iar în Teleorman, Ilfov, Constanța și Vaslui - coaliția guvernamentală.

4. În Transilvania raporturile de forță definitorii la nivel macroregional sînt mai puțin vădite în județele Maramureș, Cluj, Caraș-Severin, Arad, Sibiu, Brașov (diferența între coaliție și opoziție aici fiind mai puțin de 10%). În același timp în Vîlcea, Prahova, Neamț și Botoșani postcomuniștii sînt cei care conduc cu mai puțin de 10% în fața coaliției.

5. Nu avem nici în Transilvania și nici în Vechiul Regat vre-o regiune care să aibă o altă structură a raporturilor de forță politice (majoritate-minoritate) ca cea care există la nivel macroregional. Asfel atît Transilvania, cît și Vechiul Regat pot fi considerate macroregiuni omogene din punct de vedere politic.

6. Ambele macroregiuni au zone-pivot în care structura majoritate--minoritate definitorie pentru macroregiunea respectivă se manifestă mai accentuat. În Transilvania Regiunea de Centru este o asemenea zonă, pentru că diferența dintre coaliția guvernamentală prooccidentală și opoziția postcomunistă aici este de peste 30%. Această diferență este de altfel de peste 20% și în regiunea de Nord-Vest. În Regiunea de Vest doar Timișul prezintă caracteristici nord-transilvane.

7. În Vechiul Regat zona-pivot este constituită de cele două regiuni de Sud și de București (aici postcomuniștii sînt mai puternici cu 15%, decît coaliția). În Regiunile Sud-Est și Nord-Est numai Brăila, Vrancea, Bacău și Suceava prezintă caracteristici "sudice" clare.

8. În timp ce PDSR-ul duce o campanie negativă împotriva specificului transilvan, iar coaliția guvernamentală una împotriva PDSR-ului, încet-încet se creează condițiile pentru ca elita politică și intelectuală a Transilvaniei să demareze propria sa campanie pozitivă.


2000.05.29.

articolul în format *.pdf