HADHÁZY Zsuzsa
Provincia – în lumina presei
 
Presa s-a ocupat relativ puțin de Provincia, care apare din luna aprilie încoace și relativ puțini s-au referit la scrierile apărute în această publicație. De ce? Iată o întrebare care ar merita un studiu aparte. Deocamdată aș menționa doar că problemele pe care le tratează sînt, fără excepție, puncte sensibile ale societății românești și chiar răspunsurile formulate mai eufemistic provoacă reacții vehemente din partea celor care veghează asupra unității și independenței țării. Acum fac, însă, patrioții de profesie, ca și cum tocmai prin tăcerea lor ar vrea să facă inexistentă revista. Desigur, nu este exclusă nici lipsa argumentelor lor.

Cu toate acestea, lunile nu au trecut fără ecou. Numărul din 3 mai al ziarului Cotidianul se ocupă deja de primul număr al Provinciei. Articolul Ioanei Lupea, Un proiect publicist de formare a unei identități regionale – Resuscitarea transilvanismului, afirmă: „… identitatea regională, pierdută în bună măsură, ar trebui redescoperită, recreată în noul context european. Transilvanismul a făcut obiectul multor studii și nenumăratelor polemici politice, fiind reclamat ca strategie a comunității maghiare din România prin ruptura teritorială. Partidele politice românești admit descentralizarea, dar resping pe aceste considerente regionalismul. (…) Pînă acum se poate spune că nu a existat un efort al elitelor de refacere a transilvanismului, considerat utopic chiar de minți dintre cele mai deschise. (…) Luna trecută însă, două publicații, Ziua de Ardeal și Krónika, au publicat primul număr al unui supliment intitulat Provincia (www.porvincia.ro).” După prezentarea obiectivelor suplimentului, Ioana Lupea conchide: colegiul de redacție „și prin titlul ales pare să spună despre intenția de a redefini cuvîntul provincie, percepută acum ca un spațiu marginal și prăfuit.”

Tot în Cotidianul putem citi în articolul lui Ion Buduca, c㠄Provincia” este prima publicație din istoria presei românești consacrată dialogului cultural româno- maghiar, în care el analizează importanța apariției revistei Provinciei. Potrivit articolului apărut în 4 octombrie, „Au fost necesari, iată zece ani de postcomunism pentru a înțelege că problema diferenței de percepție a rezistat și comunismului și că rezistă și noilor proceduri democratice. În acest timp statul român și-a perpetuat iner țiile tradiționale. (…) Problema româno-maghiară ține de fundamentele diferențelor culturale și de ceea ce am putea numi istoria comparată. (…) Revista Provincia care apare ca supliment lunar al ziarului Ziua de Ardeal, fără să circule și la București, așadar, face pentru prima dată pe piața noastră de idei acest serviciu: transformă polemica purtată ca de pe baricade diferite într-un dialog animat de sentimentul aceleiași baricade. Este extrem de important. Este o operațiune, din păcate fără prea mare anvergură, de dizolvare a suspiciunilor, care se autoîntrețin dacă dialogul este purtat în chip de polemică.”

În numărul din 7 noiembrie, cotidianul clujean Szabadság publică prima parte a articolului lui Tibori Szabó Zoltán intitulat Valter Roman și revoluția maghiară, sau cînd Valter l-a învins definitiv pe Ernő. În suita de articole, autorul face cunoscut rolul jucat de tatăl actualului ministru român al afacerilor Externe în deportarea în România a liderilor revoluției maghiare din 1956 și extrădarea lor guvernului Kádár, referindu-se ca punct de plecare la scrisoarea lui Tofik Islamov, apărut în nr. 6 al revistei Provincia, în care istoricul rus – intrînd în dispută cu afirmația lui Petre Roman, în sensul că, privitor la activitatea tatălui său, ar fi comis o falsificare a istoriei, el dovedește cu documente că, potrivit lui Valter Roman, reglementarea situației acestei regiuni după cel de-al doilea război mondial, nu se poate imagina decît prin restabilirea independenței Transilvaniei.

Tot cu articolul istoricului rus apărut simultan în Provincia și în revista moscovită Novaia I noveisaia istoria se ocupă nr. 7 al Evenimentului Zilei. Pe lîngă scrisoarea lui Valter Roman apărută în Provincia, o tipărește și pe aceea publicată de Petre Roman în cartea sa, Libertatea ca responsabilitate, al cărui conținut este contrariu celui publicat de Tofic Islamov: „Pentru orice cititor apare limpede că ele nu sînt scrise de aceeași persoană. Rămîne de văzut care se va dovedi falsă și care autentic㔠– evidențiază autorul materialului, Petru Romoșan.
Ce răsunet mare a avut articolul lui Tofic Islamov o dovedește și nr. 11 al revistei România Liberă, care publică și ea fragmente din scrisoarea istoricului rus.

Tot de numărul 6 al Provinciei se ocupă și Gabriela Adameșteanu, în numărul 45 al revistei 22. Dar ea se referă doar pe scurt la scrisoarea lui Islamov și tot pe scurt menționează și articolele semnate de Ágoston Hugó și Kelemen Attila. Gabriela Adameșteanu se ocupă în primul rînd de articolul lui Ovidiu Pecican, Partid transetnic, sau forum civic?, care intră în dezbatere cu afirmațiile din interviul lui Molnár Gusztáv, apărut în numărul precedent. Molnár consideră că, în condițiile de azi din România, este necesară înființarea unui partid transetnic, ceea ce Pecican contestă: „A crea un nou partid – încă unul! – pe o scenă (cea românească) unde problema este tocmai inflația partidelor, mi se pare o idee nefericită. (…) Partea valabilă a ideii stă însă în opțiunea pentru un for de discuții – și acțiune – multicultural.” Despre afirmațiile diferite ale lui Molnár și Pecican cu privire la necesitatea înființării unui partid politic transetnic s-ar putea discuta și sperăm că specialiștii vor face asta, exact la fel ca și în legătură cu alte afirmații publicate în Provincia.

În numărul 38 al revistei Observatorul cultural apare un scurt articol nesemnat, care enumără numele colaboratorilor și face cunoscută tematica Provinciei, și constată: „Partea mai – cum să-i spunem? – delicată e aceea că unele articole, în special cele ale intelectualilor maghiari (în frunte cu Gusztáv Molnár) sînt ferm regionaliste, (con)federaliste și în unele cazuri, chiar cu nuanțe favorabile independenței Ardealului.”

Revista Beszélő din Budapesta, numărul 9-10 în rubrica Spațiu de joc (Játéktér) se ocupă și ea de Provincia. După prezentarea revistei apare o alegere din materialele apărute. Iată lista autorilor și a articolelor:
Molnár Gusztáv: Provincia „premodernă”, Caius Dobrescu: Berea dezalcoolizat㠖 o soluție politică?, Bakk Miklós: Logica deconstrucției, Gabriel Andeescu: Naționalismul civic între ciocan și nicovală, Caius Dobrescu: O căutare comună, Sabina Fati: De la diferențiere la conștiința diferențierii, Al. Cistelecan: Discursuri pentru Transilvania, Daniel Vighi De la construcție la deconstrucție și retur, Gabriel Andreescu: La rînd, naționalizmul ortodox, Daniel Barbu Subsidiaritas, demokrație creștină și ortodoxie, Marius Cosmeanu: Postcomuniști, dilenmatici și democrați, Ovidiu Pecican: Partid trans etnic sau forum civic?

Traducerea: Florica PERIAN
2000.11.11.

articolul în format *.pdf