Daniel VIGHI
Ideile „Provinciei” în provincie
Problema transilvană 
Ca să nu vorbim doar teoretic despre avantajele subsidiarității și ale autonomiei locale și regionale voi încerca să prezint felul în care acestea capătă treptat consistență în viața de zi cu zi din vestul extrem al României. Mă voi referi la o zonă în care se află cîteva localități de frontieră: este vorba de Jimbolia, Sînnicolau Mare și Cenad. Orășelul Jimbolia este cunoscut în ultima vreme datorită dosarului care îi poartă numele în cazul contrabandei cu benzină și arme din vremea embargoului din perioada anilor 1994-1995 în care, după cum scrie presa, sînt implicate instituții ale statului. Puțină lume știe că Jimbolia este o localitate cu aspect tipic Europei Centrale, cu arhitectură minunată; la fel de puțini știu că orașul a fost cedat României de Iugoslavia la cîțiva ani după primul război, prin 1924, printr-un schimb de teritorii. Pe vremuri orășelul a fost locuit în majoritate de șvabi, români bănățeni, sîrbi, croați și unguri. În Banat, și nu numai, localitatea era cunoscută pentru fabrica de țiglă care datează de dinaintea primului război mondial, astăzi o ruină. Tot aici, în timpul vechiului regim, mai era o fabrică realizată în cooperare cu parteneri vest-germani care producea pantofi Otter: și aceasta a dat faliment. La ora actuală orășelul este (încă) relativ amorțit din punct de vedere industrial, șomajul este ridicat, cu toate acestea există aici o încordată nevoie de a schimba starea de lucruri. Din punct de vedere politic, în alegerile locale, orașul a votat în toată vremea reprezentanți ai actualei puteri (a avut primari PNL și PAC). La ultimele alegeri locale s-a întîmplat în Jimbolia un lucru neobișnuit care ilustrează exact ceea ce am numit noi în paginile Provinciei prin politica trans-etnică. Precedent există doar la Sibiu unde populația majoritar românească a votat un primar neamț; în Jimbolia populația, și ea astăzi majoritar românească, a ales un primar ungur, Kaba Gábor. Motivele alegerii: actualul primar este tînăr, dinamic, este om de afaceri și fondatorul săptămînalului local „Observator de Jimbolia”. După cîțiva ani, în chiar luna trecută, publicația aceasta a lui Kaba s-a transformat într-una regională cu difuzare în localitățile Sînnicolau Mare, Lovrin, Cărpiniș, Cenad și Lenauheim. Publicația are o pagină germană și maghiară cu rubrici permanente intitulate Deutsche Ecke și Magyar sarok la care se adaugă și o pagină în italiană pentru comunitatea de afaceri din zonă. Orașul are și o viață culturală dinamică. Interesant este faptul că această efervescență culturală începe să aibă urmări economice promițătoare. O să rezum succint, din paginile noului săptămînal regional Observator, informații care ilustrează cum anume demararea vieții culturale generează relansarea economică a zonei. În primul număr al acestei publicații regionale (20-26 octombrie) pe chiar prima pagin㠄ne întîmpin㔠un articol cu temă culturală. În oraș a fost sărbătorită aniversarea a 250 de ani de la moartea compozitorului Johann Sebastian Bach. Momentul în cauz㠄a prilejuit vernisajul unei expoziții și al unui concert aniversar.” Participanți: consulul Germaniei la Timișoara, Karsten Erdmann. Organizatori au fost Biblioteca orășenească și Fundația culturală româno-germană Petre Stoica (un cunoscut poet al generației lui Nichita Stănescu care a părăsit Bucureștiul și s-a stabilit în orășel din dorința de a reveni în Banat; Fundația cuprinde un fond de carte românească și germană, de numismatică și hărți istorice de mare valoare donate de Petre Stoica orașului în schimbul unei case amenajate de Primărie în urmă cu vreo cinci ani. Printre manifestările culturale, pe lîngă lansări de carte și expoziții periodice legate de istoria Banatului, amintesc și un colocviu dedicat poetului Georg Trakl, cu sprijinul ambasadei Austriei în România). La manifestarea dedicată lui Bach a vorbit despre activitatea și viața compozitorului prof. univ. dr Walter Kindl. În articolul cu pricina este amintită activitatea poetului Petre Stoica și „strădania” (acestuia) de a reda ceva „din ceea ce se spune că ar fi fost cîndva Jimbolia pentru șvabii bănățeni: «micul Weimar»”. În același număr este amintită deschiderea oficială a vămii Cenad-Kiszombor, în prezența oficialităților ungare și române. În anunțul respectiv este amintit și faptul c㠄sunt așteptați la eveniment, premierii celor două țări și ministrul transporturilor Anca Boagiu”. „Importanța evenimentului”, se spune în paginile publicației, „se va răsfrînge asupra dezvoltării întregii zone de vest”.

În perioada 27 și 28 octombrie, orașul contrabandei regimului Iliescu, a găzduit un simpozion de afaceri româno-maghiar cu participarea ambasadorului Ungariei în România, a reprezentanților Consiliului Județean Timiș și ai Consiliului Județean Csongrad, însoțiți de o consistentă delegație de oameni de afaceri din zonă. După încheierea lucrărilor (atenție!) delegația a vizitat „obiective culturale”, adic㠄Muzeul Pompierilor «Sf. Florian», Casa Memorială «Karl Diel» (un celebru medic bănățean de origine austriacă, bunicul Piei Brânzeu, profesoară la Facultatea de Litere a Universității din Timișoara, scriitoare, cunoscut anglist, descendenta unei familii jimboliene al cărei arbore genealogic coboară pînă în secolul al XVII-lea), Muzeul pictorului Ștefan Jäger (cunoscut pentru tablourile sale despre colonizarea șvabilor în Banat) și, desigur, Fundația românogermană Petre Stoica. Nu este lipsit de importanță să amintim că în discuțiile simpozionului s-a discutat despre cooperarea transfrontalieră într-o regiune situată între orașele Timișoara, Szeged și Subotica, cuprinsă în cadrul proiectului mai larg Dunăre-Mureș-Criș. De remarcat și faptul că, în discuțiile prilejuite de Simpozion, oficialitățile locale au cerut ca parteneriatul să elimine cît mai mult cu putință barierele administrative care îngreunează toate inițiativele locale transfrontaliere

Alte manifestări culturale (dar și politice, dar și economice) s-au întîmplat în zilele de 25-26 octombrie la Sînnicolau Mare cu participarea unor delegații din Germania și Ungaria. Cu această ocazie a avut loc „Conferința parteneriatului transfrontalier a(l) microregiunii Sînnicolau Mare – Makó”. Oaspeții au vizitat Castelul Nako, casa memorială Béla Bartók (compozitorul s-a născut în oraș în anul 1881, tatăl său a fost directorul școlii agricole iar mama învățătoare. În anul 1903, primul lui concert, susțin localnicii, a avut loc în localitatea natală). Cu ocazia manifestărilor acestora (culturale, dar și, cum spuneam, politice și economice) delegația din orașul înfrățit Burgkirchen, condusă de dl. Robert Obermayer, a inaugurat un proiect de semaforizare stradală, susținut financiar de orașul respectiv. La Castelul Nako comunitatea locală a prezentat delegaților „reușite momente de dansuri populare românești, germane, ungurești și sîrbești”. După momentele folclorice „oaspeții au vizitat fabrica germană Zoppas Industries Romania S.R.L.”: aceasta fiind, după cum susține jurnalistul local, „una dintre cele mai mari investiții din Banat”. Îl completăm cu informații auzite de la terți după care în Sînnicolau Mare sînt investițiile cele mai mari din județ în afara Timișoarei; desigur că aici, urmare a investițiilor, șomajul este nesemnificativ.
Alte momente culturale (dar și politice și economice): la 3 noiembrie, în comuna Lenauheim, cu ocazia sărbătoririi poetului Nikolaus Lenau, au fost prezenți ambasadorul Austriei, Execelența Sa Karl Vetter von der Lillie, dl. Helmuth Kahr, primarul localității austriece Mureck, înfrățită cu Lenauheim, ing. Franz Wieser, coordonatorul investițiilor austriece în România, oficialități județene. Aniversarea a 150 de ani de la moartea poetului Nikolaus Lenau a prilejuit finalizarea unor investiții privind alimentarea cu apă a comunei în valoare de 110.000 DM (partea austriacă) și 300 de milioane, susținere din partea autorităților locale. Să mai adăugăm și faptul c㠄partea austriacă a asigurat branșarea a 140 de gospodării, a adus piesele necesare (țeavă, fitinguri, apometre etc.) și a suportat costurile”. Alături, pe aceeași pagină, un anunț al Asociației umanitare Cuore din Jimbolia caut㠄colaborator pentru predarea limbii rrome”. Ni se dau asigurări că acest curs „ce se va organiza se adresează în special tinerilor urmînd păstrarea, cunoașterea și dezvoltarea limbii și culturii rrome”. Jimbolia, orășelul acesta atît de intens mediatizat în presa centrală, mai organizează și altceva decît contrabandă ordonată centralist, și anume vacanțe în contrapartidă ale elevilor aparținînd unor familii (patru la număr) din Jimbolia cu altele din Miercurea Ciuc. Sînt date numele pruncilor, o poză a oaspeților din secuime. Transportul a fost asigurat de domnul Takács Mihai sub supravegherea doamnei Maria Schulz și Gheorghe Avram.

Și cum sîntem în plină campanie electorală, să amintim și faptul că, în căutare de voturi, de la Capitală le-a venit plocon autorităților și domnul Alexandru Sassu de la PD. Dumnealui a avut o întîlnire cu investitorii jimboleni Giovani Favaron, acționar și administrator al firmei FAGI S.R.L. (200 angajați), un altul pe nume Carlo Minni (de la aceeași firmă, sau de la alta, nu se menționează) și domnul Ștefan Poța, reprezentantul firmei româno-germane VOGHT Electronic România (800 de angajați). După discuție, domnul deputat a căzut puțin pe gînduri, pe urmă s-a recules și a rostit următoarele vorbe: ”Adevărul e că puține orașe de mărimea Jimboliei au asemenea realizări de perspectivă”.

Și cînd te gîndești că noi, cei mulți, socoteam că zona aceasta este numai bună pentru organizarea, pe baze strict centralizate, a unei contrabande atunci cînd partenerii (?) noștri din NATO și UE organizează niscai embargouri. Morala poveștii acesteia este una singură: numai libertățile regionale ne vor asigura prosperitatea. Dacă nu credeți, vizitați lumea aceasta și veți vedea ceea ce, de zece ani și mai bine, auzim doar în vremea campaniilor electorale.

2000.11.07.

articolul în format *.pdf