Documente în Provincia
Platforma-Program privind Exercitarea Autorității Constituționale a Regiunii Autonome Voivodina ...
Perspective 
Camera Regională a Deputaților din Novisad a aprobat în 29 martie platforma-program referitoare la autonomia și autoritatea constituțională a Voivodinei, precum și la organizarea constituțională viitoare a regiunii. Acest document a fost susținut de 86 de deputați, refuzat de zece dintre deputații Partidului Democrat din Serbia condus de Kostunica, în timp ce alți doi deputați s-au abținut în privința lui. Programul propus de Consiliul Executiv Regional (guvernarea locală) se bazează pe soluțiile propuse de Constituția din Serbia, respectînd astfel în totalitate Constituția și legile în vigoare. În același timp, majoritatea deputaților au căzut de acord asupra urgenței creării unei noi Constituții a Serbiei, căci doar așa regiunea își poate redobîndi autonomia reală. Djordje Djukic, președintele guvernării regionale (membru al Partidului Democrat al lui Djindjic), a precizat pe parcursul dezbaterii că platforma-program reflectă realitatea politică și constituie primul pas spre descentralizarea puterii. Korhecz Tamás, ministru regional, secretar în probleme privitoare la minorități și la administrația publică, a citat în conferința ținută la Institutul Teleki László de la Budapesta rezultatele ultimului sondaj de opinie comandat de Consiliul Executiv Regional. Conform acestui sondaj, din 2 milioane de locuiori cîți are regiunea, 12% sînt de partea independenței totale, 60 % sînt simpatizanți ai autonomiei pe care ar oferi-o un stat federal în interiorul Iugoslaviei, în timp ce 10 % se situează univoc pe poziții unitariste. Din sondajul de opinie reiese că maghiarii din regiune, care reprezintă 16 % din totalul populației, și descendenții sîrbilor care trăiau în Voivodina înainte de 1915 sînt de partea autonomiei totale. Procentul de 10 % care este împotriva autonomiei provine din populația proaspăt stabilită în regiune, care a votat cu precădere Partidul Radical al lui Seselj, iar acum s-a înscris masiv în partidul lui Kostunica. După Korhecz, dacă învingătorul luptelor de putere din Serbia va fi prim-ministrul pragmatic Djindjic există speranțe pentru o înțelegere cu Belgradul. (M. G.)

Republica Serbia – Camera Regională A Deputaților Din Voivodina

Platforma-Programprivind Exercitarea Autorității Constituționale A Regiunii Autonome Voivodina Și Principiile Referitoare La Organizarea Constituțională Viitoare A Regiunii


Novisad, 29 martie 2001

Pornind de la constatarea
că descentralizarea și regionalizarea Serbiei și Iugoslaviei, precum și dezvoltarea și întărirea consiliilor locale sînt premize necesare pentru realizarea unei democrații reale și pentru integrarea europeană a patriei noastre;

Apreciind că prin moștenirea ei de civilizație, culturală, economică și multietnică, Voivodina este o regiune europeană și „poarta” Serbiei către Europa, și că aspirația către autonomie a Voivodinei, în cadrul statului de drept democratic și descentralizat al Serbiei, este o chestiune politică, economică, a democrației și a civilizației;

Străduindu-ne pentru ca Voivodina să obțină o autonomie efectivă, care dă posibilitatea cetățenilor ei de a-și reglementa, în mod autonom, relațiile din Voivodina, în acord cu specificitățile economice, religioase, etnice, de civilizație, geografice, culturale și istorice ale acestei regiuni, pentru ca autonomia Voivodinei să asigure suveranitatea, drepturile omului și libertatea cetățenilor, precum și drepturile colective ale tuturor comunităților naționale ce trăiesc în acest spațiu geografic;

Autorii documentului subliniază că propunerile prezente cuprinse în acest document rămîn în cadrul strict al Constituției în vigoare și respectă în totalitate principiile constituționalității și legalității, cu scopul ca, în acord cu principiile legalismului și ale demersului politic democratic, deputații Camerei Regionale a Deputaților din Voivodina iar apoi organele de resort ale Republicii Serbia să-și prezinte opiniile despre documentul Consiliului Executiv al Regiunii Autonome (RA) Voivodina, astfel încît această platformă-program să reprezinte primul pas spre realizarea promisiunii electorale care s-a făcut cetățenilor și să reprezinte dorința majorității acestora, dorință care aspiră la autonomie, la descentralizare și la realizarea cadrelor democratice în Serbia, toate acestea în vederea îmbunătățirii condițiilor sociale și economice ale cetățenilor, precum și în vederea asigurării unei funcționări optime a instituțiilor publice; luînd în considerare aceste lucruri se afirmă încă o dată că organele Regiunii Autonome Voivodina nu pot rezolva problemele cumulate în timp ale cetățenilor fără schimbările stipulate în platforma-program de mai sus.

Pe baza principiilor prezentate mai sus, acceptăm următoarele:

I. Statutul constituțional, juridic și politic al Voivodinei din 1990 și pînă astăzi

Pentru a înțelege mai ușor situația actuală și pentru a putea determina căile unei viitoare ameliorări, trebuie rezumate aici caracteristicile principale ale autonomiei Voivodinei și relațiile Regiunii cu Republica Serbia.

Privind din punctul de vedere al teoriei dreptului și al politologiei, prin autonomie regională în general și în cea mai mică măsură se înțelege alegerea democratică a organelor autonome, și mai mult, se înțeleg competențe ale organelor legislative, executive și, mai rar, judecătorești, asigurate prin Constituție sau prin acorduri internaționale. Autonomia regională politică trebuie deosebită pe de o parte de descentralizarea obișnuită(1), iar pe de alta de federație.(2)

În lumina paragrafelor 108-112 ale Constituției din 1990 a Republicii Serbia, regiunile autonome dispun de o autoritate garantată constituțional în vederea dezvoltării economice, sociale și demografice, precum și în vederea reglementării normative și executive a domeniilor sănătății, protecției mediului, protecției sociale a copiilor, asigurării sociale și de boală, culturii, educației, informării și utilizării oficiale a limbilor minorităților, ș. a. În plus, RA Voivodina își va constitui organele administrative și va asigura alegerea acestora într-un mod autonom, și va dispune de venituri publice proprii.

Din punct de vedere juridic și normativ, aceste dispoziții constituționale pot fi puse sub semnul întrebării, căci ele nu asigură putere legislativă regiunilor autonome (nici măcar în zonele în care aceste regiuni dispun, prin Constituție, de o autoritate normativă autonomă). Orice decizie regională trebuie să fie în acord nu numai cu Constituția, ci și cu toate celelalte legi ale republicii. Constituția nu prevede cu precizie în sfera competențelor constituționale care sînt acele „probleme” care, în zona de autoritate regională, pot fi reglate de către regiuni prin acte proprii. Din litera Constituției reiese că în domeniile avute în vedere nu toate problemele țin de autoritatea regională, astfel aceste domenii ar fi trebuit să fi fost reglementate prin legile republicii.

În ultimii zece ani însă, legile republicii ce au reglementat domeniile ținînd de autoritatea regională au încălcat drepturile constituționale ale regiunilor, reglementînd normativ unele domenii, și prin aceasta au nesocotit chiar existența Regiunii Autonome Voivodina. Din această practică anti- constituțională decurge și faptul că Regiunea Autonomă Voivodina nu dispune de nici un fel de venituri, deși acest lucru este prevăzut în Constituție.

II. Direcția schimbărilor

Sfera competențelor constituționale ale RA Voivodina și organizarea constituțională pe termen lung a RA Voivodina se cere realizată pe etape.

Ca prim pas, trebuie înlăturată în timpul cel mai scurt cu putință situația actuală anti-constituțională, și prin intermediul modificării și completării legilor republicii trebuie asigurată autoritatea legislativă și executivă a regiunii.

În acest scop, trebuiesc modificate și completate aproape o sută de legi ale republicii, respectiv, cu ocazia adoptării legilor noi reglementînd domenii diverse, trebuie avute în vedere sfera competențelor constituționale ale regiunii.

Cele mai importante sfere de autoritate ale RA Voivodina care ar trebui restabilite prin modificarea legilor republicii sînt:

1. Administrația

2. Folosirea oficială a limbilor minorităților.

Camera Deputaților a Regiunii Autonome Voivodina: are competență legislativă în ceea ce privește reglementarea unor probleme legate de folosirea limbii și scrisului minorităților naționale, avînd în vedere, în mod special, organele regionale în limitele cadrului legal.

Secretariatul Regional: asigură, pe cale administrativă, controlul execuției legii.

3. Sănătate

4. Asigurare medicală

5. Protecție socială

6. Îngrijirea socială a copiilor

7. Asigurare de pensie și de invaliditate

8. Șomaj și contracte de muncă

9. Educație

Camera Deputaților a Regiunii Autonome Voivodina: fondează școli secundare de interes teritorial și regional, stabilește numărul și dispunerea în teritoriu a universităților, școlilor și facultăților, hotărăște în baza opiniei comunei, unde are sediul școala secundară, hotărăște cu privire la înscrierile la școlile secundare și superioare, numește membrii comisiilor de conducere și de cenzori ale școlilor secundare, facultăților și universităților.

Consiliul Executiv al Regiunii Autonome Voivodina: stabilește în detaliu condițiile de funcționare a școlilor primare și secundare (loc, echipament, instrumente de învățămînt), întocmește planuri de învățămînt și de lecție pentru educația în limba minorităților naționale, aprobă modificările de statut ale școlilor superioare și ale facultăților, numește directorii liceelor și aprobă regulamentul de bază al școlilor secundare, facultăților și universităților.

Secretariatul Regional: asigură, la toate nivelele, controlul administrativ și de specialitate, aprobă înființarea de secții în limbile minorităților naționale în cazul în care numărul elevilor înscriși este sub minimul prevăzut de lege (15), constată dacă școlile primare și secundare, cele superioare și facultățile întrunesc condițiile necesare pentru începerea activității lor, stabilește conținutul examenelor de grad și de admitere, aprobă manualele și instrumentele de învățămînt, determină numărul zilelor de școală și a celor de vacanță, rezolvă problemele legate de contestările cu privire la alegerea profesorilor și colaboratorilor de specialitate, omologhează certificatele obținute de la școli primare și secundare, diplomele universitare emise în străinătate, prescrie forma diverselor documente, precum și modul de organizare a evidenței din școlile primare și secundare, precum și din cele superioare, asigură mijloacele necesare pentru salarii și alte plăți din școlile primare și secundare ale regiunii.

Comunitățile: în cadrul descentralizării, comunitățile ar deveni fondatorii școlilor primare și secundare, ar stabili zonele de școlarizare și ar numi sau ar elibera din funcție, cu avizul consiliilor școlare alese în mod democratic, directorii instituțiilor preșcolare, ai școlilor primare sau secundare, ar exercita controlul în școlile primare și secundare.

10. Nivelul de trai al elevilor și studenților

11. Cultură

Camera Deputaților a RA Voivodina: refacerea Institutului Regional de Protecție a Monumentelor, stabilirea bunurilor culturale imobile, refacerea bibliotecii Matica srpska, a Institutului de Protecție a Monumentelor din Voivodina, a Arhivei din Voivodina, restabilirea centrului Muzeului din Voivodina pe teritoriul RA Voivodina, restabilirea tuturor instituțiilor de protecție și a autorității acestora, pentru a putea îndeplini pe teritoriul regiunii toate acele sarcini care le reveneau instituțiilor de protecție ale republicii, stabilirea interesului public în cazul aproprierilor.

Constituirea unui fond pentru finanțarea artei populare și amatoare, a instituțiilor de cultură ale tuturor minorităților naționale ce trăiesc pe teritoriul RA Voivodina.

Consiliul Executiv al RA Voivodina: stoparea executării planurilor teritoriale și de urbanism care nu asigură într-o măsură suficientă protecția bunurilor culturale, numirea și eliberarea din funcție a directorilor și a membrilor comisiilor de conducere și de cenzori ai Institutului de Protecție a Monumentelor, ai bibliotecii Matica sprska, ai Galeriei Matica sprska, ai Arhivei Voivodinei, precum și ai Teatrului Național Sîrb.

Secretariatul Regional: controlul aplicării legii în domeniul culturii, controlul cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor pentru funcționarea instituțiilor de protecție, prescrierea modului în care se ține evidența bunurilor culturale, decizii privind contestațiile la hotărîrile Institutului Regional de Protecție a Monumentelor, prevederea și organizarea examenului de specialitate pentru angajații bibliotecilor, muzeelor sau ai instituțiilor.

12. Planuri de amenajare a teritoriului și a localităților

12a. Urbanism

13. Probleme edilitare și de gospodărire comunală

14. Finanțarea publică

Trebuie schimbată, în acord cu Constituția Republicii Serbia, situația actuală anti-constituțională conform căreia RA Voivodina nu dispune de venit propriu și este finanțată direct din bugetul Republicii Serbia. Trebuie stabilit prin lege, și în acord cu obligațiile și cheltuielile publice ale RA Voivodina, care țin de autoritatea acesteia, partea care îi revine Voivodinei din impozitele pe venit și pe avere ale populației, din cîștigurile corporațiilor, din accize și din impozitele pe circulație care au fost încasate pe teritoriul RA Voivodina.

Trebuie creată posibilitatea cu privire la introducerea taxei speciale a Voivodinei și trebuie stabilită partea ce se cuvine Voivodinei din taxa de rezidență.

Alte surse importante de venit ale Voivodinei ar fi: venitul provenit din vînzarea bunurilor mobile, din vînzarea acelor imobile de care Regiunea se poate folosi de drept, o parte din banii care vin din folosirea bunurilor de interes general pe teritoriul Voivodinei, mijloacele care provin din vînzarea capitalului constituit de RA Voivodina, profiturile ce vin din activitatea organelor acestei regiuni, venitul provenit din donații și acela la care se ajunge prin vînzarea capitalului de acțiuni ale Regiunii.

15. Agricultură

16. Informare

Camera Deputaților a Regiunii Autonome Voivodina: dreptul de fondator al RTV Novisad și al presei tipărite fie în limba sîrbă, fie în cea a minorităților naționale.

Asigură informarea în limbile minorităților naționale în acord cu statutul RA Voivodina.

Consiliul Executiv al RA Voivodina: urmărirea situației informării pe teritoriul Voivodinei.

Secretariatul Regional: ține evidența mijloacelor de informare pe teritoriul Voivodinei, urmărește situația acestora și veghează la respectarea legilor.

17. Probleme legate de dreptul la proprietate și la avere

18. Sport

19. Protecția mediului

III. Organizarea constituțională pe termen lung a relației dintre RA Voivodina și Republica Serbia

În reglementarea pe termen lung a relației dintre Republică și Regiunea Autonomă trebuie pornit de la principiul că tot ceea ce Constituția Republicii Serbia și a Republicii Federale a Iugoslaviei nu menționează ca ținînd de competența statului federal și de cea a republicii, ține de competența regiunii autonome, iar ceea ce statutul regiunii nu stipulează ca ținînd de competența sa, ține de competența comunelor.

Pornind de la faptul că cetățenii egali în drepturi, națiunile și minoritățile naționale, fondatoare de stat și egale în drepturi, ale Voivodinei, pe baza drepturilor lor inalienabile au decis să trăiască în statul comun Serbia, Voivodina acceptă ca Serbia și comunitatea națională și statală mai largă, Iugoslavia, să reglementeze, împreună, următoarele domenii: apărarea, securitatea națională, sistemul monetar, fundamentele sistemului economic, piața unică, sistemul vamal, politica externă, procedurile penale și civile, dreptul civil, partea generală a codului penal, codul de procedură civilă.

Reglementarea competenței RA Voivodina

În Constituția Republicii Serbia trebuie stabilite cu precizie acele domenii în care RA Voivodina are puterea de a reglementa, prin acte normative (legi regionale), în mod autonom și exclusiv, relațiile.

În aceste domenii, pe teritoriul regiunii nu trebuie aplicate legile republicii.

Caracterul constituțional al actelor regionale trebuie controlat de Curtea Constituțională unică a republicii, celelalte organe ale republicii neavînd voie să decidă asupra caracterul constituțional al hotărîrilor regionale.

Domeniile în care Regiunea reglementează în mod autonom situația sînt, în principal, următoarele: sănătate, asigurarea pentru invalizi și pensionari, protecția socială a copiilor, contracte de muncă, șomaj și protecție socială, sistemul de impozite și veniturile publice – exceptînd accizele vamale și taxele pe valoarea adăugat㠖, folosirea oficială a limbilor, educația, informarea și cultura comunităților naționale ce trăiesc în Voivodina, educația, informarea, cultura, economia pădurilor, a drumurilor și a celorlalte bunuri publice, protecția mediului, cooperare internațională regională și transfrontalieră, agricultură (stabilirea prețurilor de cumpărare a produselor agricole, subvenții etc.), economia apei, dreptul familiei, stabilirea contravențiilor din competența regională, urbanism și amenajarea teritoriului.

Competența Regiunii în domeniile amintite nu exclude cadrul legislativ al republicii în alte domenii, stabilite prin Constituție, unde se asigură transparența legilor republicii și ale regiunilor, precum și sincronizarea dintre acestea și convențiile internaționale, respectiv procesele de integrare europeană.

În cadrul organizării teritoriale viitoare a Republicii Serbia trebuie dezbătută aprofundat posibilitatea regionalizării întregii Serbii, respectiv crearea de noi unități teritoriale – regiuni, teritorii autonome – lîngă teritoriile autonome existente, Voivodina, și Kosovo-Metohia. În măsura în care întreg teritoriul Serbiei s-ar împărți în regiuni autonome atunci ar trebui făcute posibile diverse grade de autonomie, în funcție de condițiile, posibilitățile și exigențele locale. Din punct de vedere juridic acest lucru ar trebui realizat astfel încît paragrafele legilor republicii să se aplice în funcție de regiune, în măsura în care există domenii determinate pe care regiunile nu le reglementează prin acte normative specifice diverselor zone. Prin această tehnică ar deveni posibilă o mai mare autonomie a anumitor regiunilor fără a primejdui principiul egalității și acela al egalității în drepturi.

Note

(1)Prin descentralizare, puterea centrală cedează competențe bine determinate, de cele mai multe ori ținînd de cele executive ale consiliilor locale alese în mod democratic. În majoritatea cazurilor aceste competențe sînt cedate printr-o lege sau prin acte fundamentate pe legi, și sînt recentralizabile, în timp ce competențele autonomiilor nu pot fi centralizate prin voința unilaterală și directă a puterii centrale. Cealaltă diferență caracteristică este că centralizarea are loc în mod uniform pe tot teritoriul țării, în timp ce autonomia teritorială ține de o anumită regiune specifică.

(2)Caracteristica principală a organizării federative a statului este că unitățile federale au cel puțin o singură competență de suveranitate, pe care puterea centrală nu o poate prelua în nici un mod.

Traducerea: Alexandru POLGÁR
2001.04.03.

articolul în format *.pdf