Traian ȘTEF
Transilvania politică, nemulțumită
Observator 
Pentru prima dată din 1989 încoace, un grup numeros de parlamentari ardeleni din toate partidele politice s-a întîlnit la Oradea pentru a discuta o prioritate regională. În 22 mai a.c. deputatul de Bihor Cornel Popa a introdus în Cameră o interpelare prin care anunța autoritățile române că autostrada M8-M4 care va lega vestul și estul Ungariei se va opri la Biharkeresztes. Aproape, deci, de Oradea. În acest context, ministrul Transporturilor este întrebat ce intenționează să întreprind㠄pentru ca decizia Autorităților Rutiere din Ungaria, care are suport de la UE, să primească o replică promptă, constructivă și profesionistă din partea Guvernului României”. Deputatul bihorean se referea la angajarea României în a continua această autostradă pe o rută spre București, traversînd Transilvania. Răspunsul Guvernului este sec: „În conformitate cu strategia Guvernului României privind prioritățile de realizare a infrastructurii de transport se are în vedere construcția unei autostrăzi Oradea – Zalău - Alba Iulia – Sebeș, care se va lega la ramura principală a Coridorului Pan-European de Transport nr. IV, după 2015”.

Dat fiind acest răspuns, la Oradea au fost invitați, în 23 iunie a.c., parlamentari și reprezentanți ai consiliilor județene din Bihor, Cluj, Maramureș, Mureș, Satu Mare și Sălaj împreună cu omologii lor din județele maghiare apropiate de granița cu România. S-a realizat repede un consens pentru a susține de ambele părți acest proiect nu numai necesar Transilvaniei, dar și meritat. Textul declarației comune, redactat în română și maghiar㠖 nu pe pagini separate sau în oglindă, ci punct cu punct (noi publicăm numai în limba română) – nu necesită comentarii. Nici Declarația de la Oradea, prezentată inclusiv în Parlament ca declarație politică, la 26 iunie a.c. De aceea, nu facem decât să le reproducem, întrebându-ne, totuși, de ce le este teamă guvernanților și de data asta. Poate nu le este teamă, ci încearcă pe toate căile frînarea dezvoltării Transilvaniei potrivit resurselor sale.

Declarație comună

Astăzi, 23 iunie 2oo1, participanții la Întîlnirea de lucru de la Oradea privind realizarea autostrăzii ce va lega România și Ungaria au convenit asupra următoarei declarații:

1. Proiectul autostrăzii care va lega România și Ungaria prin Artand – Borș – Oradea – București reprezintă o prioritate politică, socială și economică regională.

2. Proiectul autostrăzii se justifică din punct de vedere economic și va contribui, totodată, la dezvoltarea regională.

3. Proiectul Oradea – București este în consonanță cu politica de dezvoltare a infrastructurilor de transport și de comunicații rutiere din Uniunea Europeană și cu proiectele aflate în derulare în Ungaria cu sprijinul Uniunii Europene.

4. Participanții au căzut de acord că, pe lângă realizarea conexiunii între autostrăzi, are o importanță la fel de mare și dezvoltarea punctelor de frontieră deja existente și deschiderea de noi puncte de frontieră (Csengersima – Petea, Vallaj – Urziceni, Nyrabrany – Valea lui Mihai, Letavertes – Săcuieni).

5. Participanții consideră că este oportună colaborarea în perspectivă pentru susținerea și promovarea proiectelor de interes regional și permanentizarea unor întîlniri de lucru pe probleme specifice.

6. Participanții iau în considerare disponibilitatea de a colabora și a susține proiecte comune cu finanțare europeană și a Băncii Mondiale în vederea rezolvării unor probleme regionale.

Semnează 17 deputați și senatori români și 11 deputați maghiari.

Declarația politică se adresează, în principal, Bucureștilor (nu primarului, ci unei guvernări centraliste) și este mult mai tranșantă, lăsînd să se vadă și frustrările ardelene și orgoliul contribuției la bugetul național. Iată și această declarație:

1. Proiectul autostrăzii ce va lega România și Ungaria, prin Artand – Borș – Oradea, reprezintă o prioritate a politicii de dezvoltare regională. Semnatarii documentului se angajează să susțină politic acest proiect.

2. Dezvoltarea rețelei de comunicații, din județele din care fac parte semnatarii, reprezintă un instrument esențial al dezvoltării economice, atît regionale, cît și naționale. Din acest motiv, strategia națională de dezvoltare a rețelei de autostrăzi nu poate fi adoptată decît în colaborare cu reprezentanții zonali.

3. Integrarea europeană reprezintă un obiectiv politic central al României și, din această perspectivă, integrarea în proiecte economice și de infrastructură europeană este o prioritate.

4. Strategia națională privitoare la construcția infrastructurii de transporturi, inclusiv rețeaua de autostrăzi, trebuie negociată și redefinită potrivit atît intereselor naționale, cît și ale celor regionale. Semnatarii consideră că prima autostradă care va lega România de rețeaua de comunicații a Uniunii Europene trebuie obligatoriu să treacă prin Transilvania și nu să o ocolească.

5. Avînd în vedere proiectele Uniunii Europene ce s-au dezvoltat și se dezvoltă în vestul României, în Ungaria ( secțiunea M4 – M8 a programului TINA ), este imperios necesar să se considere ca prioritate elaborarea proiectului autostrăzii Artand – Borș – Oradea – București.

6. Semnatarii consideră că, la nivelul județelor pe care le reprezintă, investițiile în proiecte de infrastructură sunt mult sub nevoile regiunii, cel puțin din perspectiva fondurilor pe care aceste județe le varsă la bugetul de stat.

7. Semnatarii consideră că este necesar să colaboreze în vederea susținerii unor proiecte de dezvoltare regională.

8. Semnatarii iau în calcul disponibilitatea de a elabora, cu sprijin regional și internațional, propriile proiecte de dezvoltare.

În concluzie, avînd în vedere importanța economică a regiunii din care fac parte, semnatarii consideră că politicile de investiții și dezvoltare în zonă, elaborate la nivel administrativ central, trebuie reconsiderate.

Declarația aceasta, politică, este destul de explicită și nu o mai comentez. Atitudinea dîmbovițeană față de ardeleni este la fel de explicită în declarațiile d-lui Adrian Năstase în legătură cu legea statutului maghiarilor. După domnia sa, noi, românii din Transilvania, sîntem gata să ne declarăm unguri pentru ceva avantaje. Adică românii au rămas tot români în vremea dualismului austro-ungar, iar acum, sub conducerea de la București, sînt gata să se declare maghiari? Dacă s-ar întâmpla asta, nu ar însemna, oare, că această conducere e mai rea? Nu ar fi semnul unei disperări? Pînă acolo, însă, temerile d-lui Năstase sînt jignitoare și, cu un minim bun simț, ar trebui să se scuze. Ardelenii așteaptă, rezultă și din declarația de mai sus, să fie consultați, să fie apreciați după munca lor, să nu mai fie ocoliți, din temeri absurde, de investiții, să nu li se taie calea legăturilor firești cu Occidentul care, cale, trece prin Ungaria.

2001.07.30.

articolul în format *.pdf