Colegiul de redacție
Stimate Domnule Prim-Ministru!
Actualitate 
În discursul pe care l-ați ținut pe data de 25 aug, a.c., în fața cursanților Școlii de vară a tineretului social-democrat de la Slănic Moldova, ați onorat cu atenția dvs. și activitatea „Asociației Provincia”. Cu permisiunea dvs., reproducem aici pasajul care conține această referire:

„Pe fondul reculului demersurilor lui Sabin Gherman, adepți ai transilvanismului au încercat, însă, o relansare a ideilor de această factură în rîndul populației din Transilvania. Sînt utilizate numeroase publicații de limbă română (Transilvania Jurnal), unele bilingve („Asociația Provincia”, concepută ca o alternativă la fundația „Pro Transilvania” a lui Sabin Gherman), altele maghiare (Krónika, din Cluj).”

În legătură cu structura argumentației și cu perspectiva în care plasați activitățile desfășurate sub egida Provinciei, ne vedem obligați să vă mărturisim, d-le Prim Ministru, sentimentele noastre de sinceră nedumerire. Ne surprinde, în primul rînd, să regăsim în discursul dvs., care vă identificați cu ideea de modernizare și europenizare a social-democrației autohtone, elementele unei teorii a conspirației, pe care sîntem obișnuiți să o asociem cu o cu totul altă epocă a istoriei noastre politice.

Asocierea unor publicații sau inițiative puțin sau deloc legate între ele, în vederea creării impresiei unei acțiuni ample, concertate, subversive, ni se pare incompatibilă cu demersul de introducere a valorilor clarității și coerenței, ale raționalității în general, în spațiul public românesc.

Mai precis, dacă este riguros exact că publicația bilingvă româno-maghiară Provincia și publicația clujeană de limbă maghiară Krónika au o anumită istorie comună (cotidianul Krónika avînd amabilitatea să găzduiască, într-o primă fază, ediția maghiară a Provinciei, gest pentru care le mulțumim și pe această cale), în schimb relația, prezumată de dvs., dintre Provincia și inițiativele d-lui Sabin Gherman nu ține de domeniul realității. Totuși, în acest caz, putem măcar presupune originea confuziei în faptul că cei care analizează publicația noastră au asociat automat (și fără nici o bază factuală) discuția, purtată în publicația noastră, despre posibilitatea și necesitatea apariției în România a unui partid transetnic cu încercarea d-lui Gherman de a crea un partid regional. În privința asocierii noastre cu cotidianul Transilvania Jurnal, însă, ne vedem complet incapabili să sesizăm elementele care, chiar la un nivel superficial, ar fi putut s-o genereze.

O altă ambiguitate prezentă în discursul dvs., aparent minoră dar, credem noi, foarte interesantă, este referirea la „Asociația Provincia”. Cu ocazia întîlnirii grupului „Provincia”, din decembrie anul trecut, membrii prezenți ai Colegiului de redacție au hotărît, într-adevăr, constituirea unei asociații, fără însă să demareze și procedurile de înființare, așa că ea nu există și nici n-a depus vreo activitate. Astfel încît obiecțiile dvs. ar fi fost firesc să se îndrepte, eventual, asupra publicației, mai degrabă decît asupra asociației cu numele de Provincia. Atenția dvs. ne onorează oricum, dar, evident, am fi încercat o satisfacție sporită dacă percepția dvs. asupra modestelor noastre eforturi ar fi fost mai corectă. În acest caz, sîntem convinși că nu ați fi putut confunda publicația noastră, pusă în mod deliberat sub semnul argumentației raționale și civilizate, al scepticismului metodologic, al rigorii științifice, al valorilor democratice, al respingerii violenței de orice fel, al acceptării pluralismului ideilor și atitudinilor și al toleranței față de opinia contrară, atîta timp cît aceasta respectă toate principiile enunțate deja, cu o tribună de la care s-ar răspîndi o ideologie militant㠄subversivă”.

Vă rugăm, însă, Domnule Prim Ministru, să nu considerați disocierile pe care le-am operat mai sus drept o încercare de a ne dezice de o tematică pe care dvs. s-ar părea că o considerați tabu. A discuta despre specificul istoriei Transilvaniei, despre identitatea sa regională, despre „fondul cultural comun al ardelenilor”, fie ei români, maghiari, germani, sîrbi, evrei, rromi, armeni sau italieni, nu reprezintă în opinia noastră, în nici un fel, o ofensă adusă articolului 1 din Constituția română.

De asemenea, condamnarea morală pe care o faceți să plutească asupra celor ce îndrăznesc să vorbească despre „anacronismul organizării administrativ-teritoriale a Romaniei” ne surprinde, din nou, în cea mai mare măsură, din următoarele trei motive:

1. Chiar pentru cineva care se raportează la cea mai strictă logică a statului național unitar, este de dorit o reformă administrativ-teritorială care să asigure principiul autonomiei și democrației locale și să facă instituțiile publice mai eficiente și mai responsabile. A gîndi în sfera administrației nu înseamnă automat a pleda pentru federalism.

2. România se află într-un proces de reformă a administrației publice, cerută cu insistență de Uniunea Europeană și asumată de guvernul pe care îl conduceți. Or, este de presupus că una dintre rațiunile esențiale care fac din reforma administrației publice românești o prioritate este tocmai caracterul ei anacronic. Desigur, împărtășim ideea că scopul reformei administrației este, în primul rînd, acela de a o pune cu adevărat în slujba contribuabililor, de a face din ea un instrument eficace de apărare a drepturilor cetățeanilor (inclusiv, așa cum chiar dvs. recunoașteți, a drepturilor lor la afirmarea și protecția propriei identității etnice). O reformă administrativ-teritorială nu trebuie să fie un scop în sine, nici o formă de nostalgie romantică după o epocă sau alta, ci un instrument eficace pentru a reduce măcar, dacă nu a elimina complet, uriașa risipă de resurse și energii produsă de o administrație ultracentralizată, devenită de prea multe ori adăpostul ideal al incompetenței și iresponsabilității. Însă această perspectivă pragmatică nu numai nu exclude, dar chiar implică înțelegerea și respectul pentru specificitatea istorică a diferitelor regiuni.

3. Asumat sau nu, discursul dvs. pare să se înscrie în tendința mai generală (și oarecum tradițională în cultura română) de a demoniza „federalismul”, cu toate noțiunile sale coextensive (devoluție, descentralizare, autonomie locală). Or, această atitudine este contraproductivă în condițiile în care, în spațiul european în care vrem să ne integrăm, „devoluția” a devenit demult un bun conceptual comun, iar astăzi se vorbește cu seriozitate despre un proiect european de federalizare. Desigur, putem accepta că noțiunile trebuie atent contextualizate, că spațiul geo-politic în care este plasată România nu are, deocamdată, toate caracteristicile care conferă stabilitate Europei Occidentale. Dar este, de asemenea, evident că integrarea nu poate fi doar un proces formal și că aceasta presupune înțelegerea și asumarea filosofiei și a valorilor construcției europene. Desigur, ne dorim cu toții un tineret capabil de gîndire critică, autonomă, dar aceasta nu echivalează în nici un fel cu dezvoltarea unei veritabile aversiuni față de concepte esențiale ale procesului de integrare, cum sînt descentralizarea ori autonomia locală și chiar regională. În opinia noastră, întîlnirile cu tinerii care dovedesc disponibilitatea de a reflecta asupra problemelor și perspectivelor societății românești, așa cum a fost cea de la Școala de vară a tineretului social-democrat de la Slănic Moldova, reprezintă excelente ocazii (prea rare, din păcate) tocmai pentru a insufla noilor generații un sentiment de încredere în valorile europene.

Stimate Domnule Prim Ministru,

Sîntem, de asemenea, profund nedumeriți în legătură cu sensul pe care ar trebui să-l acordăm concluziilor acelei părți din discursul dvs. în care v-ați referit și la publicația noastră. Este vorba despre formulări cum ar fi: „eu cred că avem datoria să privim cu mai multă atenție aceste lucruri”. Sintagma ambigu㠄aceste lucruri” e de aceeași consistență cu întreaga retorică a discursului dvs., discurs în care ați preferat, de cele mai multe ori, sugestia și perifraza sensurilor proprii, denotative (din motive probabil bine întemeiate, dar care nouă, vă mărturisim, ne scapă). În ceea ce ne privește, considerăm că această ambiguitate trebuie lămurită, tocmai fiindcă ea poate fi interpretată ca o amenințare.

Pe de altă parte, însă, e posibil ca „atenția” pe care credeți că o merităm poate fi pusă în relație cu alte afirmații ale dvs. cum ar fi: „putem accepta dezbateri pe diverse teme”. Existența unor asemenea nuanțări în discursul dvs. ne face încrezători în posibilitatea de a regla percepția asupra activității publicației noastre. În șansa noastră de a face clar pentru opinia publică faptul că Provincia nu este un grup „subversiv”, de „subterană”, ci un think tank compus din foarte onorabili profesori, cercetători, jurnaliști, scriitori, români și maghiari (dar nu numai), trăind în sau provenind din Transilvania (dar nu numai), care își propun să-și confrunte opiniile și să propună soluții referitoare la problemele politice, sociale, economice, culturale cu care se confruntă provincia lor (dar care sînt, în egală măsură, interesați de problemele general-românești, din țară, din comunitățile românești din statele învecinate sau din diaspora, ca și de evoluțiile din spațiul european).

Revenind la îndemnul pe care îl adresați tinerilor social-democrați, de a manifesta „atenție” față de „aceste lucruri”, ne propunem să gîndim pozitiv și să-i venim în întîmpinare. Dacă vi se pare, spre marea noastră onoare, că este bine ca tineretul social-democrat să se informeze cu privire la activitatea Provinciei, îi invităm pe reprezentanții săi să o facă direct de la sursă. Cu alte cuvinte, ne bucurăm să le punem la dispoziție colecția integrală a publicației noastre. De asemenea, vă asigurăm că avem toată deschiderea și curiozitatea intelectuală de ne a întîlni cu domniile-lor și ne-am bucura să descoperim că această atitudine este împărtășită. Astfel, nu vom ezita să-i invităm să participe la dezbaterile din paginile revistei noastre sau la eventuale dezbateri publice organizate de noi, tot astfel cum ne manifestăm toată disponibilitatea de a participa, pentru a ne expune argumentele și a primi contraargumentele domniilor-lor, la acțiuni organizate de tineretul social-democrat. De ce nu chiar la viitoarea ediție a Școlii de vară de la Slănic Moldova?

În speranța că precizările și argumentele de mai sus pot contribui la clarificarea contextului politic și intelectual în care ne desfășurăm cu toții activitatea, primiți, vă rog, Domnule Prim Ministru, asigurarea sentimentelor noastre de considerație,

Colegiul de redacție

2001.09.02.

articolul în format *.pdf