Macedonia
Acord cadru
Perspective 
1. Principii de bază
1.1. Uzul violenței pentru atingerea țelurilor politice este respins complet și necondiționat. Doar soluțiile politice pașnice pot asigura un viitor stabil și democratic pentru Macedonia.
1.2. Suveranitatea și integritatea teritorială a Macedoniei, și caracterul unitar al statului sînt inviolabile și trebuie păstrate. Nu există soluții teritoriale pentru problemele etnice.
1.3. Caracterul multietnic al societății macedonene trebuie păstrat și reflectat în viața publică.
1.4. Un stat democrat modern aflat în cursul său natural de dezvoltare și maturizare trebuie să se asigure continuu că Constituția lui întîlnește deplin necesitățile tuturor cetățenilor săi și corespunde cu cele mai înalte standarde internaționale, care, la rîndul, lor continuă să evolueze.
1.5. Dezvoltarea auto-guvernărilor locale este esențială pentru încurajarea participării cetățenilor la viața democratică și pentru a promova respectul față de identitatea comunităților. (…)
Dat la Skopje, Macedonia, în 13 August 2001.

*


(În continuare, publicăm o parte din Preambul și articolele supuse modificării: întîi varianta modificată, în italice, apoi varianta originală.)

ANEXA „A” – Amendamente constituționale

Preambul
Cetățenii Republicii Macedonia, preluînd responsabilitatea prezentului și viitorului patriei lor, conștienți și recunoscători față de sacrificiul predecesorilor lor, față de strădaniile și lupta de a crea un stat independent și suveran, Macedonia, și responsabili în fața generațiilor viitoare pentru păstrarea și dezvoltarea a tot ce este valoros din moștenirea culturală bogată și coexistența din interiorul Macedoniei, egali în drepturi și obligații întru binele comun – Republica Macedonia, în acord cu tradiția Republicii de la Krushevo și cu deciziile Adunării de Eliberare Antifasciste a Poporului din Macedonia și cu referendumul din 8 septembrie 1991, au decis să instaureze Republica Macedonia ca pe un stat independent, suveran, cu intenția de a instaura și consolida domnia legii, garantînd drepturile omului și libertăți civile, furnizînd pace și coexistență, justiție socială, bunăstare economică și prosperitate în viața individuală și comunitară și, în acest scop, prin intermediul reprezentanților lor în Adunarea Republicii Macedonia, aleasă prin alegeri libere și democratice, ei adoptă:
*

Luînd ca puncte de plecare moștenirea istorică, culturală, spirituală și statală a poporului macedonean și lupta acestuia de-a lungul secolelor pentru libertate națională și socială, ca și pentru crearea unui stat propriu și, în mod special, tradițiile statale și legale ale Republicii de la Krushevo și deciziile istorice ale Adunării de Eliberare Antifasciste a Poporului din Macedonia, împreună cu continuitatea constituțională și legală a statului macedonean ca republică suverană în interiorul Iugoslaviei Federale și voința liber manifestată a cetățenilor din Republica Macedonia la referendumul din 8 septembrie 1991, ca și faptul istoric că Macedonia este instaurată ca un stat național al poporului macedonean, în cadrul căruia este furnizată deplina egalitate ca cetățeni și coexistența permanentă cu poporul macedonean pentru albanezi, turci, vlahi, roma și alte naționalități trăind în Republica Macedonia, intenționează să:
– instaureze Republica Macedonia ca stat suveran și independent, fiind, totodată, unul civil și democrat;
– instaureze și consolideze domnia legii ca sistem de guvernare fundamental;
garanteze drepturile omului, cetățenești, libertăți și egalitate etnică;
– asigure pace și o casă comună poporului macedonean, împreună cu naționalitățile din Republica Macedonia;
– producă justiție socială, bunăstare economică și prosperitate în viața indivizilor și a comunității,

Adunarea Republicii Macedonia adoptă ...
*

Articolul 7
(1) Limba macedoneană, scrisă, folosind alfabetul chirilic, este limba oficială în întreaga Republică Macedonia și în relațiile internaționale ale Republicii Macedonia.
(2) Orice altă limbă vorbită de cel puțin 20% din populație este și ea o limbă oficială, scrisă, folosind propriul alfabet, după cum urmează.
(3) Orice documente personale oficiale ale cetățenilor vorbind o limbă oficială, alta decît macedoneana, vor fi eliberate și în acea limbă, în adiție la limba macedoneană, în acord cu legea.
(4) Orice persoană trăind într-o unitate a auto-guvernării locale în care cel puțin 20% din populație vorbește o limbă oficială alta decît macedoneana poate folosi orice limbă oficială pentru a comunica cu oficiul regional al guvernării centrale avînd responsabilitate pentru această municipalitate; un asemenea oficiu va răspunde în acea limbă, în adiție la limba macedoneană. Orice persoană poate folosi orice limbă oficială pentru a comunica cu un oficiu principal al guvernării centrale, care va răspunde în acea limbă, în adiție la limba macedoneană.
(5) În organele guvernării Republicii Macedonia, orice limbă oficială, alta decît macedoneana, poate fi utilizată în acord cu legea.
(6) În unitățile de auto-guvernare locală, unde cel puțin 20% din populație vorbește o anumită limbă, această limbă și alfabetul ei vor fi folosite ca limbă oficială în adiție la limba macedoneană și la alfabetul chirilic. În privința limbilor vorbite de mai puțin de 2 % din populația unei unități de auto-guvernare locală, autoritățile locale vor decide asupra utilizării ei în structurile publice.
*

Limba macedoneană, scrisă, folosind alfabetul ei chirilic, este limba oficială în Republica Macedonia.
În unitățile de auto-guvernare locală, unde majoritatea locuitorilor aparține unei naționalități, în adiție la limba macedoneană și la alfabetul chirilic, limba și alfabetul acestora sînt, de asemenea, folosite, într-o manieră stabilită prin lege.
În unitățile auto-guvernării locale, unde există un număr considerabil de locuitori aparținînd unei naționalități, limba și alfabetul lor sînt, de asemenea, în uz oficial, în adiție la limba macedoneană și la alfabetul chirilic, în condițiile și în maniera stabilită prin lege.

Articolul 8
(1) Valorile fundamentale ale ordinii constituționale din Republica Macedonia sînt:
– libertățile și drepturile de bază ale individului și cetățeanului, recunoscute în legea internațională și stipulate în constituție;
– reprezentarea echitabilă a persoanelor aparținînd tuturor comunităților în structurile publice la toate nivelurile, precum și în alte domenii ale vieții publice; (…)
*

Valorile fundamentale ale ordinii constituționale din Republica Macedonia sînt:
– libertățile și drepturile de bază ale individului și cetățeanului, recunoscute de legea internațională și stipulate în constituție;
– libera exprimare a identității naționale; (…)

Articolul 19
(1) Libertatea confesiunii religioase este garantată.
(2) Dreptul la exprimarea liberă și publică, individual sau împreună cu alții, a credinței este garantat.
(3) Biserica Ortodoxă Macedoneană, Comunitatea Religioasă Islamică din Macedonia, Biserica Catolică și alte comunități și grupuri religioase sînt separate de stat și egale în fața legii.
(4) Biserica Ortodoxă Macedoneană, Comunitatea Religioasă Islamică din Macedonia, Biserica Catolică și alte comunități și grupuri religioase sînt libere să instituie școli și alte instituții sociale și caritabile, prin mijloace procedurale reglate de lege.
*

Libertatea confesiunii religioase este garantată.
Dreptul la exprimarea liberă și publică, individual sau împreună cu alții, a credinței este garantată.
Biserica Ortodoxă Macedoneană și alte comunități și grupuri religioase sînt separate de stat și egale în fața legii.
Biserica Ortodoxă Macedoneană și alte comunități și grupuri religioase sînt libere să stabilească școli și alte instituții sociale și caritabile, prin mijloace procedurale reglate de lege.

Articolul 48
(1) Membrii comunităților au dreptul de a-și exprima, consolida și dezvolta în mod liber identitatea proprie și atributele comunitare, și să utilizeze simbolurile lor comunitare.
(2) Republica garantează protecția pentru identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă a tuturor comunităților.
(3) Membrii comunităților au dreptul de a fonda instituții culturale, artistice, științifice și de educație, ca și asociații savante și de alt fel pentru exprimarea, consolidarea și dezvoltarea identității lor.
(4) Membrii comunităților au dreptul la instrucție în propria lor limbă în educația primară și secundară, așa cum stabilește legea. În școlile unde educația se desfășoară în altă limbă, se studiază și limba macedoneană.
*

Membrii naționalităților au dreptul de a-și exprima, consolida și dezvolta în mod liber identitatea proprie și atributele naționale.
Republica garantează protecția pentru identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă a tuturor naționalităților.
Membrii naționalităților au dreptul de a fonda instituții culturale, artistice, științifice și de educație, ca și asociații savante și de alt fel pentru exprimarea, consolidarea și dezvoltarea identității lor.
Membrii naționalităților au dreptul la instrucție în propria lor limbă în educația primară și secundară, așa cum stabilește legea. În școlile unde educația este realizată în limba naționalității, se studiază și limba macedoneană.

Articolul 56
(…)
(1) Republica garantează protecția, promovarea și sporirea moștenirii istorice și artistice a Macedoniei și a tuturor comunităților din Macedonia, precum și a comorilor din care ea este alcătuită, indiferent de statutul lor legal. (…)
*

Republica garantează protecția, promovarea și înălțarea moștenirii istorice și artistice a poporului macedonean și a naționalităților și a comorilor din care ea este alcătuită, indiferent de statutul lor legal. (…)

Articolul 69
(…)
(2) Pentru legile care afectează direct cultura, folosirea limbii, educația, documentarea personală și utilizarea simbolurilor, Adunarea ia decizii cu o majoritate de voturi a reprezentanților prezenți, între care trebuie să existe o majoritate de voturi a reprezentanților prezenți care susțin că aparțin comunităților nemajoritare din cadrul populației Macedoniei. În eventualitatea unei dispute în cadrul Adunării cu privire la aplicarea acestei prevederi, Comitetul pentru Relații Inter-Comunitare va rezolva această dispută.
*

Adunarea poate lucra dacă la întîlnirile ei participă o majoritate din totalul numărului reprezentanților. Adunarea ia decizii printr-o majoritate de voturi a reprezentanților prezenți, însă nu mai puțini de o treime din numărul total al reprezentanților, cîtă vreme constituția nu solicită o majoritate calificată.

Articolul 77
(1) Adunarea alege Procurorul Public cu o majoritate de voturi din numărul total al reprezentanților, în cadrul ei trebuind să existe o majoritate de voturi din totalul reprezentanților care susțin că aparțin comunităților nemajoritare din cadrul populației Macedoniei.
(2) Procurorul Public protejează drepturile constituționale și drepturile legale ale cetățenilor, atunci cînd sînt violate de structurile administrației de stat și de alte structuri și organizații deținînd mandate publice. Procurorul Public va acorda o atenție specială salvgardării principiilor nediscriminării și reprezentării echitabile a comunităților în structurile publice la toate nivelurile și în alte domenii ale vieții publice. (…)
*

Adunarea îl alege pe Procurorul Public.
Procurorul Public protejează drepturile constituționale și drepturile legale ale cetățenilor, atunci cînd sînt violate de autorități ale administrației de stat și de alte autorități și organizații deținînd mandate publice.
Procurorul Public este ales pentru un termen de opt ani, cu dreptul la o singură realegere. (…)

Articolul 78
(1) Adunarea va institui un Comitet pentru Relații Inter-Comunitare.
(2) Comitetul constă în cîte șapte membri dintre macedonenii și albanezii din cadrul Adunării și cinci membri dintre turci, vlahi, romi și alte două comunități. Cei cinci membri vor fi fiecare dintr-o comunitate diferită; dacă în Adunare sînt reprezentate mai puțin de cinci comunități, Procurorul Public, după consultarea cu liderii comunitari importanți, va propune ceilalți membri din afara Adunării.
(3) Adunarea alege membrii Comitetului.
(4) Comitetul se ocupă de problemele relațiilor inter-comunitare din Republică și înștiințează și ia decizii cu privire la ele.
(5) Adunarea este obligată să ia în considerare înștiințările și propunerile Comitetului și să ia decizii cu privire la ele.
(6) În eventualitatea unei dispute între membrii Adunării cu privire la aplicarea procedurii de vot specificate în Articolul 69 (2), Comitetul va decide prin majoritate de vot ce procedură se aplică.
*

Adunarea instituie un Consiliu pentru Relații Inter-Etnice.
Consiliul constă din președintele Adunării și cîte doi membri din rîndurile macedonenilor, albanezilor, turcilor, vlahilor și romilor, ca și doi membri din rîndul celorlalte naționalități din Macedonia.
Președintele Adunării este președintele consiliului.
Adunarea alege membrii consiliului.
Consiliul se ocupă de problemele relațiilor inter-comunitare din Republică și înștiințează și ia decizii pentru soluționarea lor.
Adunarea este obligată să ia în considerare înștiințările și propunerile Consiliului și să ia decizii cu privire la ele.

Articolul 86
(1) Președintele Republicii este președintele Consiliului de Securitate al Republicii Macedonia.
(2) Consiliul de Securitate al Republicii este alcătuit din Președintele Republicii, președintele Adunării, prim-ministru, miniștrii care conduc structurile administrației de stat în domeniul securității, apărării și afacerilor externe și trei membri numiți de președintele Republicii. În numirea celor trei membri, președintele trebuie să se asigure că, Consiliul de Securitate ca un întreg reflectă în mod echitabil compoziția populației Macedoniei.
(3) Consiliul se ocupă de problemele ținînd de securitatea și apărarea republicii și face propuneri politice Adunării și guvernului.
*

Președintele Republicii este președintele Consiliului de Securitate al Republicii Macedonia.
Consiliul de Securitate al Republicii este alcătuit din Președintele Republicii, președintele Adunării, prim-ministru, miniștrii care conduc structurile administrației de stat în domeniul securității, apărării și afacerilor externe și trei membri numiți de președintele Republicii.
Consiliul se ocupă de problemele ținînd de securitatea și apărarea republicii și face propunere politice Adunării și guvernului.

Articolul 104
(1) Consiliul Judiciar Republican este compus din șapte membri.
(2) Adunarea alege membrii Consiliului. Trei din membrii vor fi aleși printr-o majoritate de voturi din totalul numărului reprezentanților, în cadrul cărora trebuie să existe o majoritate de voturi din numărul total al reprezentanților care susțin că aparțin comunităților nemajoritare din populația Macedoniei. (…)
*

Consiliul Judiciar Republican este compus din șapte membri.
Adunarea alege membrii Consiliului. Membrii Consiliului sînt aleși din rîndurile membrilor remarcabili ai profesiei juridice pentru un termen de șase înfățișări cu dreptul la o re-alegere.

Articolul 109
(1) Curtea Constituțională a Macedoniei este alcătuită din nouă judecători.
(2) Adunarea alege șase dintre judecătorii Curții Constituționale printr-o majoritate de voturi din numărul total al reprezentanților în rîndul cărora trebuie să existe o majoritate de voturi din numărul total al reprezentanților care susțin că aparțin comunităților nemajoritare din populația Macedoniei. (…) Adunarea alege trei dintre judecători printr-o majoritate de voturi din numărul total al reprezentanților, între care trebuie să existe o majoritate a reprezentanților care susțin că aparțin unor comunități non-majoritare în cadrul populației macedoneene.
*

Curtea Constituțională a Macedoniei este alcătuită din nouă judecători.
Adunarea alege judecătorii Curții Constituționale printr-o majoritate de voturi din numărul total al reprezentanților. (…)

Articolul 114
(…)
(4) Auto-guvernarea locală este reglementată printr-o lege adoptată de un vot majoritar de două treimi din numărul total al reprezentanților, în rîndul cărora trebuie să existe o majoritate de voturi din numărul total al reprezentanților care susțin că aparțin comunităților nemajoritare din populația Macedoniei. Legile cu privire la finanțele locale, alegerile locale, limitele municipalităților și orașul Skopje vor fi adoptate printr-o majoritate de voturi de către reprezentanții prezenți, în rîndul cărora trebuie să existe o majoritate de voturi ale reprezentanților prezenți care susțin că aparțin comunităților nemajoritare din populația Macedoniei.
*

(…)
Auto-guvernarea locală este reglementată de o lege adoptată printr-un vot majoritar de două treimi din numărul total al reprezentanților.

Articolul 115
(1) În unitățile de auto-guvernare locală, cetățenii participă direct și prin intermediul reprezentanților la luarea de decizii cu privire la problemele de importanță locală, mai ales în domeniile serviciilor publice, planning-ului urban și rural, al protecției mediului, al dezvoltării economice locale, al finanțelor locale, al activităților comunității, al culturii, sportului, securității sociale și al îngrijirii copilului, educației, îngrijirii sănătății și al altor domenii determinate prin lege. (…)
*

În unitățile de auto-guvernare locală, cetățenii participă direct și prin intermediul reprezentanților la luarea de decizii cu privire la problemele de importanță locală, mai ales în domeniile serviciilor publice, planning-ului urban, al activităților comunale, al culturii, sportului, securității sociale și al îngrijirii copilului, educației preșcolare, educației primare, sănătății de bază și al altor domenii determinate prin lege. (…)

Articolul 131
(1) Decizia de a iniția o schimbare în constituție este luată de Adunare cu o majoritate de vot de două treimi din numărul total de reprezentanți.
(2) Proiectul de amendament al constituției este confirmat de Adunare printr-o majoritate de vot din numărul total de reprezentanți și apoi supus dezbaterii publice.
(3) Decizia de a schimba constituția este luată de Adunare printr-o majoritate de vot de două treimi din numărul total al reprezentanților.
(4) O decizie de a amenda preambulul, articolele cu privire la auto-guvernarea locală, articolul 131, orice prevedere ținînd de drepturile membrilor comunităților, inclusiv, în particular, a articolelor 7, 8, 9, 19, 48, 56, 69, 77, 78, 86, 104 și 109, la fel ca și decizia de a adăuga orice nouă prevedere referitoare la subiectul unor asemenea prevederi și articole, va necesita un vot majoritar de două treimi din numărul total al reprezentanților, din rîndul cărora trebuie să existe o majoritate de voturi din numărul total al reprezentanților care susțin că aparțin comunităților nemajoritare din populația Macedoniei.
(5) Schimbarea din constituție este declarată de Adunare.
*
Decizia de a iniția o schimbare în constituție este luată de Adunare cu o majoritate de vot de două treimi din numărul total de reprezentanți.
Proiectul de amendament al constituției este confirmat de Adunare printr-o majoritate de vot din numărul total de reprezentanți și apoi supus dezbaterii publice.
Decizia de a schimba constituția este luată de Adunare printr-o majoritate de vot de două treimi din numărul total al reprezentanților.
Schimbarea din constituție este declarată de Adunare.

ANEXA „C” – Măsuri de implementare și dobîndire a încrederii

1. Suport internațional
1.1. Părțile invită comunitatea internațională să faciliteze, monitorizeze și să asiste implementarea prevederilor Acordului cadru și a anexelor sale și solicită ca aceste eforturi să fie coordonate de UE în cooperare cu Consiliul de Stabilitate și Asociere.
2. Recensămînt și alegeri
2.1. Părțile confirmă solicitarea de supervizare internațională de către Consiliul Europei și Comisia Europeană a unui recensămînt întreprins în octombrie 2001.
2.2. Alegerile parlamentare vor fi ținute în 27 ianuarie 2002. Organizațiile internaționale, inclusiv OSCE, vor fi invitate să observe aceste alegeri. (…)
4. Dezvoltarea descentralizării guvernului
4.1. Părțile invită comunitatea internațională să asiste procesul de întărire a auto-guvernării locale. Comunitatea internațională ar trebui, în particular, să asiste pregătirea amendamentelor legale necesare legate de finanțarea mecanismelor pentru întărirea bazei financiare a municipalităților și forjarea capabilităților lor financiare, și la amendarea legii asupra limitelor municipalităților.
5. Non-discriminare și reprezentare echitabilă
5.1. Ținînd cont de recomandările comisiei guvernamentale deja existente, părțile vor acționa concret pentru creșterea reprezentării membrilor comunităților nemajoritare din Macedonia în administrația publică, armată și intreprinderi publice, ca și pentru sporirea accesului lor la finanțarea publică pentru dezvoltarea afacerilor.
5.2. Părțile se angajează să asigure că serviciile polițienești vor reflecta, în general, pînă în 2004, compoziția și distribuția populației din Macedonia. Ca pași inițiali în vederea acestui scop, părțile se angajează să asigure că 500 de noi ofițeri de poliție, provenind din comunitățile nemajoritare ale populației Macedoniei, vor fi angajați și antrenați pînă în iulie 2002, iar acești ofițeri vor fi dispuși în ariile unde trăiesc comunitățile lor. Părțile se angajează mai departe ca 500 asemenea ofițeri adiționali să fie angajați și antrenați pînă în iulie 2003, și că acești ofițeri vor fi dispuși pe o bază prioritară în ariile unde trăiesc asemenea comunități. Părțile invită comunitatea internațională să susțină și să ajute implementarea acestor angajamente, în mod deosebit în ceea ce privește selectarea candidaților și urmărirea instrucției lor. De asemenea, părțile invită OSCE, Uniunea Europeană și Statele Unite să trimită o echipă de experți cît de repede posibil pentru a evalua calea cea mai bună pentru atingerea acestor obiective.
5.3. Părțile invită, de asemenea, OSCE, Uniunea Europeană și Statele Unite să mărească programele de antrenament și asistență pentru poliție, incluzînd
– instruire profesională, în domeniul drepturilor omului și alte tipuri de instruire;
– asistență tehnică pentru reforma polițienească, incluzînd asistență în procesele de screening, selecție și promovare;
– dezvoltarea unui cod de conduită polițienească;
– cooperare în privința planificării tranzitorii a angajării și dispunerii ofițerilor de poliție din comunitățile nemajoritare din Macedonia;
– dispunerea cît se poate de rapidă a observatorilor internaționali și a consilierilor de poliție în ariile sensibile, prin aranjamente potrivite cu autoritățile în drept.
5.4. Părțile invită comunitatea internațională să asiste antrenarea avocaților, judecătorilor și procurorilor dintre membrii comunităților nemajoritare din Macedonia, pentru ca aceștia să fie capabili să-și crească reprezentarea în sistemul juridic.


Traducerea: Ovidiu PECICAN
2001.10.07.

articolul în format *.pdf