Memorandum
către Parlament pentru construcția regională a României
Actualitate 
Noi, semnatarii prezentului document-memorandum, propunem partidelor politice, administrațiilor locale, liderilor marcanți de opinie și societății civile, spre dezbatere publică, următoarele idei referitoare la construcția politică și administrativă a unei Românii a regiunilor, în consens cu dezbaterea care se desfășoară la nivel european despre viitorul Europei unite.

1. Propunerile de față au în vedere dezvoltarea armonioasă a României, ținînd cont de identitatea istorică, economică și social- culturală a regiunilor ei. În accepțiunea noastră, proiectul construcției regionale a României nu are nimic în comun cu secesionismul sau cu iredentismele de orice natură. De aceea, considerăm că orice abordare în acest sens este simplistă și urmărește să deturneze diversionist discuțiile publice aprofundate și responsabile despre viitorul țării noastre raportat la experiențele europene.

2. Participarea noastră în dezbaterea despre viitorul Uniunii Europene ca sistem federativ, unde regiunile constituționale, precum Scoția, Catalonia, Flandra, Valonia, Bavaria etc. ocupă un loc aparte, poate contribui la cunoașterea mai precisă a acelei structuri instituționale în care dorim să ne integrăm. Modelul regional, așa-numitul nivel mijlociu de guvernare (meso-government), servește, în opinia noastră, redobîndirii identității noastre europene.

3. Considerăm drept principiu de bază al construcției regionale alocarea unor competențe administrative și politice entităților teritoriale și nu comunităților naționale sau etnice, acestea din urmă beneficiind, în modelul regional, de garanții politice și juridice pentru asigurarea intereselor lor specifice.

4. Sistemul administrativ ultracentralizat, preluat aproape neschimbat după 1989, favorizează corupția și birocrația și amplifică lipsurile inerente ale administrației bazate pe unități mici, numeroase și excesiv de costisitoare. Pe de altă parte, ideea descentralizării este conținută într-un cadru conceptual juridic enunțat atît prin angajamentele internaționale la care România este parte, cît și prin elemente de armonizare europeană a legislației interne.

5. Propunem o reformă administrativă care să redefinească statutul entităților teritoriale existente și să introducă noi forme administrative și politice. Construcția acestora poate porni de la regiunile de dezvoltare sau de la provinciile istorice.

6. Propunem, din aceeași perspectivă, discutarea înființării unor consilii regionale sau a parlamentelor provinciale localizate în reședințe regionale sau capitale provinciale.

7. Credem că, pe lîngă atribuțiile politice, economice și culturale ale autorităților regionale, exercitate conform principiului subsidiarității și al celorlalte norme uzuale în Uniunea Europeană, trebuie avută în vedere și o descentralizare radicală a politicii informaționale. Studiourile regionale de televiziune pot juca un rol deosebit în modelarea spațiului public din regiunile României.

8. Asumarea pe baze civice a identităților regionale contribuie, în regiunile multietnice cum sînt Banatul, Transilvania sau Dobrogea, la formarea unei identități transetnice, prin care pot fi depășite atît nostalgiile, temerile sau escaladările extremist-naționaliste, cît și naționalismele voalate, care, de multe ori, se folosesc de o frazeologie civică și democratică.

9. O nouă construcție regională implică și o nouă construcție politică, ce nu se poate înfăptui fără o reformă constituțională, în consens cu principiile de bază ale constituției europene, în curs de elaborare.

10. Propunerile de față se bazează pe criteriile republicanismului, care înseamnă guvernare cu consimțămîntul celor guvernați, și ale democrației participative. De aceea, orice decizie structurală trebuie să fie rezultatul unui referendum, organizat, după caz, la nivel regional sau național, după o discuție publică de anvergură, în așa fel încît populația să fie cu bună credință informată despre situațiile similare europene și despre șansele acestui tip de administrație.

Prezentul text a fost trimis Biroului Permanent al Parlamentului României, conducerilor Partidului Social Democrat, Partidului Național Liberal, Partidului Democrat, Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat, și urmează să fie trimis și Parlamentului European și Comitetului Regiunilor.

Cluj, 8 decembrie, 2001

Semnează:
Alexandru Antik – artist plastic
Ágoston Hugó – publicist
Bakk Miklós – politolog
Mircea Boari – politolog
Alexandru Cistelecan – critic literar
Marius Cosmeanu – sociolog
Caius Dobrescu – scriitor
Hadházy Zsuzsa – publicist
Molnár Gusztáv – politolog
Ovidiu Pecican – istoric
Szokoly Elek – publicist
Traian Ștef – scriitor
Daniel Vighi – scriitor

După 8 decembrie au aderat la Memorandum următoarele persoane:
Ágoston Vilmos – scriitor, Gödöllő, Ungaria
Ábrahám Endre-Csaba – student Politologie; Eger, Ungaria
Balázsi Gábor – PhD – cercetător, Northwestern University Medical Center, Chicago
Balogh Ágnes – student Drept, Universitatea Babeș–Bolyai, Cluj (UBB); Cluj
Bányai Péter – analist politic, Cluj
Bedő Olivér – student, Sfîntu Gheorghe
Benedek Sándor – student Politologie, UBB; Gheorgheni (jud. Harghita)
Bíró Béla – publicist, Sfîntu Gheorghe
Dr. Carmen Blina – medic, Timișoara
Cristian Branea – asistent, UBB, Facultatea de Studii Europene; Cluj
Buja Béla Gergely – student Sociologie, UBB; Tîrgu Mureș
Bujdosó Ilonka-Éva – profesor pensionar, Oradea
Alexandru Cozma – student, Engleză, Universitatea de Vest Timișoara; Timișoara
Czika Tihamér – student Drept, UBB, Sfîntu Gheorghe
Csoma Botond – absolvent Studii Europene, UBB; Cluj
Daday Csaba – licean, Oradea
Daday Zoltán – licean, Oradea
Daday Ildikó – inginer, Oradea
Daday Zsolt – inginer, Oradea
Dr. Reghina Dascălu – anglist, conferențiar, Timișoara
Dănuț Dinu – căpitan inginer, Pitești
Demeter Attila – student Drept, UBB; Odorheiu-Secuiesc
Dénes Isván – profesor pensionar, Turda
Adrian Docea – student, științe Economice, UBB; Alba Iulia
Dr. Vasile Docea – istoric, conferențiar, Timișoara
Andrei Dombi – profesor de limbă engleză, Cluj
Eva Dorca – inginer, Reșița
Smaranda Enache – filolog, Tîrgu Mureș
Fülöp László – student Istorie, UBB; Ocna de Sus, jud. Harghita
Géczy Levente – student Drept, UBB; Săcele, jud. Brașov
Gogolák Hrubecz Csongor – student Drept, UBB; Tîrgu Mureș
Dr. Ovidiu Grivu – medic, profesor, Timișoara
Dumitru Groșan – preot greco-catolic, Călinești, jud. Maramureș
Claudiu Groza – jurnalist, Cluj
Haller István – coordonator program, Tîrgu Mureș
Horváth István – student Filozofie, Universitatea Creștin㠄Partium”, Oradea; Oradea
Horváth László – absolvent Fizică, UBB; Tîrgu Mureș
Dr. Kakucs Lajos – istoric, Rüsselsheim, Germania
Kispál Attila – student Arte Plastice; Sfîntu Gheorghe
Radu Macrinici – dramaturg, Sfîntu Gheorghe
Doru Mareș – scriitor, Sfîntu Gheorghe
Radu Mârza – istoric, Cluj
Viorel Micheș – instrumentist, Cluj
Mikló Sándor – student Informatică, UBB; Tărcaia, jud. Bihor
Mircea Munteanu – Tîrgu Mureș
Mózes Pál – inginer silvic, Oradea
Lucian Nastas㠖 istoric, Cluj
Dr. Nemes Mária – medic primar, Tîrgu Mureș
Parászka-Ferencz Boróka – profesor, Miercurea Ciuc
Radu Pop – inginer, Kichener, Canada
Rea-Silvia Pop – absolvent Studii Europene, UBB; Cluj
Cristian Popa – jurnalist, Cluj
Pozsony János Csaba – student Științe Politice, UBB; Sfîntu Gheorghe
Plugor Magor – profesor, Cluj
Andrei Roth – analist-programator, Cluj
Sebestyén Zita – jurnalist, Cluj
Simo Imre Géza – inginer al protecției mediului, Vlahița, jud. Harghita
Adrian Simon – absolvent Științe Politice, Universitatea Oradea; Biharia, jud. Bihor
Răzvan Soporan – student Filozofie, UBB; Cluj
Sopronyi Róbert – student Drept, UBB; Zalău
Szûcs Attila – inginer informatician, Oradea
Marius Tabacu – jurnalist, Cluj
Tófalvi Márta – student Drept, UBB; Odorheiu-Secuiesc
Tófalvi Zoltán – jurnalist, Tîrgu Mureș
Cezar Trante – informatician, Budapesta
Dr. Vasile V. Trif – Australia
Venczel Enikő – traducător, Cluj
Verbițchi Réka – student Istorie, UBB; Cluj
Veér István-János – pensionar, Oradea
Visky András – scriitor, Cluj
Wrábel Judit – profesor, Budapesta
Wrábel Zoltán – economist, Budapesta
Wrábel Zoltán Zsolt – expert financiar, Budapesta
Augustin Zeriu – cercetător științific, profesor, Cluj

2002.00.28.

articolul în format *.pdf