M. G.
Întroducere
Perspective 
Montajul de mai jos ne oferă detalii despre amplul proces de reformă constituțională ce are loc înlăuntrul Uniunii Europene. Din declarația președintelui Convent-ului înființat la data de 15 decembrie anul trecut cu ocazia summit-ului de la Laeken, organism care își va începe lucrările pe 28 februarie, reiese că acea „constituție europeană”, despre care vorbește și Memorandumul semnat la Cluj la 8 decembrie anul trecut, „este în lucru”. În plus, acest document va avea o influență și asupra constituțiilor țărilor europene și a filozofiilor pe care se întemeiază acestea. Cuvîntarea intitulată Democrația competitivă, scrisă de referenții Comisiei parlamentare speciale, care s-au ocupat de reforma constituțională în Italia, a fost rostită în plenul parlamentului țării respective. Legea fundamentală inițiată de coaliția de centru-stînga, care a deținut puterea guvernamentală pînă în toamna anului 2001, a intrat în vigoare la data de 18 octombrie 2001, după ce a fost adoptată cu majoritate simplă de parlament și ratificată prin referendum de majoritatea cetățenilor țării. Reforma constituțională din Italia tratată în articolul lui Traian Ștef (pagina a 5-a) este foarte importantă pentru noi, deoarece arată în mod elocvent cum are loc – sau poate avea loc – într-o țară europeană de o pondere deosebită transformarea autorității locale din unitate administrativă controlată de statul centralizat în factor autonom al exercițiului democratic al puterii. În contextul european prezentat, capitolul V al constituției române împreună cu filozofia administrativă centralistă pe care se bazează creează impresia unui dinozaur constituțional. Tocmai din această cauză, considerăm că România nu ar trebui să se ocupe de peticirea constituției din 1991, ci de elaborarea unei oridini constituționale noi, care se adaptează în mod natural la procesele europene din prezent.

2002.01.23.

articolul în format *.pdf