Gabriel ANDREESCU
Protocolul dintre Partidul Social Democrat și UDMR
Actualitate 
Amendamentele la proiectul de lege a informațiilor clasificate sînt adoptate în Parlament unul după altul. Unele articole au fost primite foarte critic de către Opoziție. Organizațiile neguvernamentale se pregătesc la rîndul lor să protesteze. Îngrijorările sînt absolut legitime. Cetățenii sînt învinovățiți în cazul folosirii unor informații tratate de către servicii drept secrete de stat. Conducătorilor de instituții li se permite să ascundă prin eticheta confidențialității orice, inclusiv probele cazurilor de corupție. Lipsește cu desăvîrșire din proiect referirea la interesul public. Cu alte cuvinte, informații esențiale pentru interesele generale pot fi puse sub cheie de responsabilii clasificărilor. Am putea imagina un grup aflat în fruntea serviciilor de informații care ar trăda interesele României, sabotînd integrarea țării în NATO. Ei bine, cetățeanul, presa, nu ar putea folosi probele clasificate împotriva acestui grup fără să suporte rigorile legii.

Proiectul de lege a informațiilor clasificate trece însă prin Parlament articol cu articol, prin sprijinul UDMR. Cîte un parlamentar maghiar a încercat să mai amelioreze propunerile. Fără succes. În rest, maghiarii au votat pe mîna PSD. Ca și în primăvară, cînd au format corp comun cu partidul lui Adrian Năstase ca să voteze legea secretului de stat și de serviciu. Nici nu ar fi unicul exemplu sugerînd pierderea de către UDMR a interesului pentru normele democratice. Surprinzătoare sînt astfel și anumite detalii ale protocolului dintre PSD și UDMR, semnat la începutul acestei săptămîni.

Situația începe să pună în termeni dramatici alianța legislativă dintre maghiari și PSD. Pînă unde merge aceasta? UDMR a fost în primii ani o formațiune devotată valorilor democratice. Într-o mulțime de subiecte, și nu numai în cele ce priveau tema minorităților, ei s-au situat pe poziția cea mai progresistă între toate celelalte formațiuni. Nu am cunoscut nici un partid, dintre cele care au intrat de-a lungul timpului în Parlament, atît de consecvent în privința susținerii drepturilor omului. Nu pot da nici un alt exemplu de formațiune parlamentară care să fi colaborat atît de strîns cu organizațiile neguvernamentale de profil.

Lucrurile s-au schimbat de la intrarea lor în tandemul cu PSD. Făcînd din ideea de fidelitate față de protocol un principiu comod, UDMR a urmat deseori PSD în acțiuni deloc democratice. A sabotat proiectul care scotea Rompresul de sub controlul Guvernului. A votat pentru Programul special de dezvoltare turistică a zonei Sighișoara, proiectul Dracula Park atît de controversat. A colaborat la eliminarea lui Andrei Dimitriu din fruntea Societății de Radiodifuziune și la înlocuirea lui cu Dragoș Șeuleanu.

Poziții comune discutabile au fost asumate de cele două formațiuni, surprinzător, și în Protocolul semnat zilele trecute. Trei sînt prevederile recentei înțelegeri din 29 ianuarie care sînt problematice.

Una ar fi referirea la proiectul Legii de retrocedare a unor imobile și bunuri mobile luate abuziv de stat de la biserici, de la asociații și organizații, inclusiv ale minorităților naționale. Conform înțelegerii, Guvernul va înainta Parlamentului proiectul pînă la 30 aprilie, forul legislativ urmînd să adopte legea înainte de 30 septembrie, acest an. După formulare și după date, este, se pare, vorba despre proiectul discutat deja în culise, de cele două formațiuni, care retrocedează bisericilor proprietățile confiscate. Cu o excepție: proprietățile Bisericii Greco-Catolice. Or, a face ordine în această materie, excluzînd, încă o dată, Biserica Greco-Catolică este o mare nedreptate. O mai mare nedreptate decît dacă nu s-ar adopta nici o lege de restituire.

O altă observație are în vedere sprijinirea mai consistentă a cultelor religioase în ceea ce privește construirea lăcașelor de cult și acordarea de asistență financiară. Or, deja ajutoarele care se dau astăzi bisericilor reprezintă o povară depășind ceea ce un stat este firesc să suporte. Numărul bisericilor care se repară sau se construiesc cu bani de la buget, bunurile care se transferă din proprietatea publică în patrimoniul confesiunilor au atins un nivel exagerat. Numărul noilor lăcașe de cult depășește numărul școlilor ori spitalelor care se bucură de același tratament.

În sfîrșit, aș nota și ideea celor două formațiuni de a promova Legea protecției limbii române într-o formă care să asigure concomitent și protecția limbii minorităților naționale. Legea propusă de domnul Pruteanu asta și face: nu afectează utilizarea limbii minorităților. Dar altiminteri, ea aduce o gravă atingere dreptului la exprimare. Cum își poate asuma o formațiune politică democratică un proiect, prin consecințe atît de respingător?

Iată de ce, după semnarea protocolului și după votul de pînă astăzi în ce privește legea informațiilor clasificate, UDMR începe să aibă o problemă de identitate. În ce măsură mai reprezintă Uniunea o forță politică devotată drepturilor omului?

GABRIEL ANDREESCU s-a născut în 1952, la Buzău. Este co-președintele comitetului Helsinki la București. Problema transilvană (cu Molnár Gusztáv), Iași, 1999; Locurile unde se construiește Europa. Adrian Severin în dialog cu Gabriel Andreescu, Iași, 2000.


2002.01.23.

articolul în format *.pdf