Hadházy Zsuzsa
Ardealul nu este doar al românilor,
Observator 
a spus Sabin Gherman la 23 martie, la Cluj, cu ocazia congresului de constituire a Ligii Ardeal-Banat, ci al tuturor naționalităților care trăiesc aici, al maghiarilor, germanilor, evreilor etc. Tocmai din acest motiv s-a discutat mult în legătură cu imnul Ligii: mulți ar fi dorit o melodie ardelenească, dar aceasta poate că nu ar fi fost percepută de fiecare membru ca reprezentativă. De aceea, după ce au solicitat părerea unor juriști, a unor studenți, s-a ales în sfîrșit simfonia a IX-a a lui Beethoven, adică Oda Bucuriei, deoarece aceasta se adresează tuturor și toți o înțeleg deopotrivă.

La congresul de constituire, Gherman a anunțat: peste două săptămîni (adică în prima săptămînă din aprilie) vor înainta la București actele necesare pentru înregistrarea Ligii, dacă se va refuza acest lucru („ceea ce s-ar putea întîmpla – a spus –, cu toate că legile sînt valabile nu doar pentru mine, ci și pentru primul ministru, iar conform acestora, oricine are dreptul de a înființa un partid dacă îndeplinește condițiile necesare”), „nici o problemă, ne adresăm Strasbourgului”. Dar în fond, condițiile au fost deja împlinite: pînă acum există 10 200 de semnături din 16 județe, cu toate că pentru înregistrare este nevoie doar de 10 000 de semnături din 15 județe. În fruntea listei stă Bistrița, mai mult de două mii de oameni de aici au semnat foaia de înregistrare, după care urmează Oradea, apoi Aradul. De la Cluj sînt 800 de semnături. Aproximativ 15% dintre cei care au semnat sînt naționalități, adică maghiari, germani etc., deoarece, după cum a spus Gherman, au fost luați în vedere în primul rînd românii, dar i-au așteptat, îi așteaptă și pe ceilalți, pentru că Ardealul este al tuturor celor care trăiesc aici.

Liga a adoptat punctul 8 și 11 al Proclamației de la Timișoara, adică și-a propus descentralizarea, dezvoltarea regională. Nu este însă de acord cu federalizarea, deoarece aceasta doar în 1848 sau în 1919 ar fi putut constitui o soluție, astăzi însă nu se mai poate realiza, eventual în legătură cu Basarabia ar putea fi vorba despre ea, în cazul unei eventuale uniri. Totodată, se va cere de la fiecare membru cu funcție al Ligii să facă o declarație în legătură cu rolul său politic din trecut, să declare dacă a avut vreo legătură cu Securitatea și dacă da, ce fel de legătură, dacă a luat parte sau nu la vreo mineriadă ori în dizolvarea manifestației din Piața Universității. Dacă cineva răspunde afirmativ la oricare dintre întrebările respective, nu poate avea nici un fel de funcție în Liga Ardeal-Banat. Delegații (3-4 din toate cele 16 județe, în total 50-55, bucureștenii – deoarece și în capitală există o filial㠖 din cauza distanței nu au venit) au votat favorabil propunerea lui Sabin Gherman, conform căreia dacă Liga în 2004 ajunge în parlament (și există toate speranțele pentru acest lucru), reprezentanții ei vor renunța la imunitatea parlamentară: „așa este corect” – a spus președintele. Tot la fel au votat și statutul partidului, care în afara de organigramă formulează și principiile de bază ale partidului. Acestea sînt principii foarte simple, pe înțelesul tuturor: morala creștină, subsidiaritatea, patriotismul eficient, democrația participativă și dreptatea socială. De acestea aparțin și respectul specificului regional, al identităților personale, rentabilizarea banului public în așa fel încît să existe posibilitatea ca acesta să rămână în mare parte al celor ce muncesc pentru acest ban. Pentru toate acestea, evident este nevoie de redistribuirea competențelor statului, ceea ce se poate realiza cu o lege cadru, așadar nu este nevoie de modificarea constituției. Această părere a fost susținută de Sabin Gherman cu constatarea profesorului în drept Ioan Deleanu, care în lucrarea sa întitulată Tratat de Drept Constituțional și Instituții Politice a afirmat: „Statul unitar nu este incompatibil cu descentralizarea, adică cu recunoașterea autonomiei și competenței de decizie în anumite limite ale organelor constituite în subdiviziuni teritoriale ale statului (regiuni, provincii, departamente, județe, comune etc). Organizarea tentaculară, ermetic centralizată a instituțiilor etatice ignorînd relațiile concrete și specifice din instituțiile administrativ-teritoriale, poate fi posibilă, dar nu și recomandabilă”. Dă de gîndit însă faptul că Sabin Gherman, asemenea lui Ioan Deleanu, a vorbit despre statul unitar și nu despre statul național unitar, cu toate că cele două noțiuni nu sînt tocmai identice și nu este sigur că ceea ce este permis într-un stat unitar va fi la fel și în statul național unitar. Astfel, în cazul României se va putea vorbi despre o descentralizare reală, adică una politică și nu doar administrativă, despre introducerea regiunilor cu competențe politice doar dacă constituția în vigoare va fi modificată. Evident, acest lucru nu înseamnă că orice partid sau organizație care pretinde o modificare a constituției în acest sens, ar putea fi considerat anticonstituțional.

La conferința de presă de după congres, de aproximativ o oră, Gherman a opinat: Grupul Provincia și Liga ar putea deveni forțe complementare. Cel din urmă, bazîndu-se pe fondul ideologic al lui Iuliu Maniu, dorește să fie coordonatorul unei mișcări de masă, pe cînd primul ar putea fi coordonatorul intelectual al acestei mișcări. Pînă acum a lipsit doar schimbul de informații corespunzător, dar această problemă pare să-și găsească rezolvarea, deoarece scopul este comun: înființarea regiunilor. Este adevărat că în Uniunea Europeană intră de fapt statele și nu regiunile, însă nici un guvern al statelor membre nu poate risca să sacrifice interesele regionale pe altarul politicii. Iar ceea ce funcționează în Europa, trebuie să funcționeze și în România.

Traducerea: Annamária NASTASĂ-KOVÁCS
2002.03.08.

articolul în format *.pdf