Perspective
Proiectul federalizării Republicii Moldova
Perspective 
Ziarele guvernamentale Moldova suverană și Nezavisimaia Moldova au publicat la 9 iulie textul integral al proiectului de acord dintre Republica Moldova și Transnistria, document prezentat la Kiev săptămîna trecută ca inițiativa comună a OSCE, Rusiei și Ucrainei, mediatori în problema reglemetării conflictului transnistrean.

Proiectul stipulează că Republica Moldova este un stat de drept, democratic, federal. „Organizarea teritorială a Republicii Moldova include formațiunile teritorial-statale create, care sînt în drept să aibă Constituția și legislația lor, însă Constituția Republicii Moldova și legile ei au prioritate pe întreg teritoriul țării”. „Limba de stat va fi limba moldovenească, ce va funcționa în baza grafiei latine, dar formațiunile teritorial-statale sînt în drept să stabilească limbile lor oficiale, care să se întrebuințeze, alături de limba de stat a Republicii Moldova, în organele puterii, în instituții și în administrația locală”.

Organizarea R. Moldova ar urma să fie bazată pe „integritatea ei statală, pe unitatea sistemului puterii de stat, pe delimitarea domeniilor de competență și a atribuțiilor între organele puterii de stat ale R. Moldova și organele puterii ale formațiunilor teritorial-statale ale R. Moldova”.

În relațiile reciproce cu organele puterii de stat ale R. Moldova, formațiunile teritorial statale ale R. Moldova vor fi egale în drepturi.

Articolul 8 al proiectului prevede c㠄puterea de stat în R. Moldova este exercitată de către Președintele R. Moldova, de Parlament (Camera Reprezentanților, formată din 71 de deputați și Camera Legislatorilor, din 30), de Guvernul R. Moldova, de instanțele judecătorești ale R. Moldova. Puterea de stat în formațiunile teritorial-statale va fi exercitată de organele puterii de stat constituite de ele.

Acordul stabilește delimitarea atribuțiilor dintre organele puterii de stat și organele formațiunilor teritorial-statale.

Potrivit articolului 15, în competențele R. Moldova intră adoptarea și modificarea Constituției și a legilor, precum și organizarea de stat a R. Moldova și a teritoriului ei, apărarea drepturilor și a libertăților omului și ale drepturilor minorităților naționale; gestionarea proprietății de stat, stabilirea cadrului juridic al pieței unice, reglementarea în domeniile financiar, monetar, vamal și de creditare, emisiunea monetară, bazele politicii prețurilor; bugetul republican, impozitele și taxele; sistemele energetice, transporturile, căile de comunicații, informația și telecomunicația; politica externă și relațiile internaționale, tratatele internaționale ale R. Moldova, problemele războiului și păcii; relațiile economice externe; apărarea și securitatea statului; industria de apărare; stabilirea modului de cumpărare și vînzare a armamentului, a munițiilor, a tehnicii militare; stabilirea și apărarea frontierei de stat, a spațiului aerian al R. Moldova; organizarea judecătorească; organele de drept, legislația penală, civilă, procedura arbitrală, reglementarea juridică a proprietății intelectuale; serviciul meteorologic, standardele, etaloanele, sistemul metric și calcularea timpului; denumirile obiectelor geografice; distincțiile de stat și titlurile onorifice.

Articolul 16 al proiectului stabilește competențe comune, asigurarea corespunderii constituțiilor și a legilor formațiunilor teritorial-statale cu acest acord, cu Constituția și cu legile R. Moldova;

Apărarea drepturilor și libertăților omului și ale cetățeanului; apărarea drepturilor minorităților naționale; asigurarea legalității și ordinii de drept.

Realizarea competențelor comune și exclusive ale R. Moldova și ale formațiunilor teritorial-statale coordonate de către părți se va produce eșalonat.

Articolul 18 spune că pe teritoriul R. Moldova nu se admite stabilirea de frontiere vamale interne, de taxe, și de oricare alte obstacole pentru circulația liberă a mărfurilor, a serviciilor și a mijloacelor financiare.

Articolul 19 declară că unitatea monetară a R. Moldova este leul. Emisiunea monetară ar urma să intre în atribuțiunile exclusive ale Băncii Naționale. Punerea în circulație și emiterea altor unități monetare în R. Moldova nu va fi admisă.

Articolul 24 stabilește că președintele R. Moldova va fi ales în cadrul ședinței comune a celor două camere ale Parlamentului. El va avea dreptul să suspende aplicarea actelor organelor puterii executive ale R. Moldova și ale formațiunilor teritorial-statale, în cazul în care aceste acte contravin Constituției R. Moldova și legilor ei, angajamentelor internaționale ale R. Moldova sau încalcă drepturile și libertățile omului și ale cetățeanului, pînă la soluționarea acestei probleme în instanța de judecată.

Prin articolul 34, părțile ar trebui să-și asume obligația de a nu recurge în relațiile reciproce la aplicarea forței sau la amenințarea cu forța. Părțile vor reafirma că eventualele divergențe vor fi soluționate prin mijloace pașnice, pe calea negocierilor și a consultărilor dintre R. Moldova și Transnistria, cu concursul și prin medierea statelor garante și a Misiunii OSCE.

Articolul 35 stabilește că Federația Rusă, Ucraina și OSCE au calitatea de garanți ai respectării prevederilor acordului. În acord sînt compartimentate garanțiile politice, în domeniul economiei, în domeniul militar și în sferele social-culturale.

În domeniul economiei (art. 40), se anunță soluționarea problemelor de revigorare și dezvoltare economică într-o perioadă de tranziție, în care va fi soluționată în mod eșalonat problema monedei unice, pînă la întroducerea căreia va fi menținut actualul sistem de circulație monetară.

Garanțiile în domeniul militar prevăd că părțile se declară de acord cu prezența, în perioada de tranziție, a forțelor de pace sub conducerea OSCE. Regulamentul cu privire la forțele de pace din Transnistria va fi prevăzut într-un document special, care va fi semnat odată cu acest acord.

(Basa-press, Agenția de presă FLUX, 9 iulie 2002)

***

În numărul nostru viitor vom reveni cu o analiza mai amplă a situației din Republica Moldova. Deocamdată, ne rezumăm la publicarea reacțiilor mai semnificative ale politicienilor moldoveni și români, precum și a cîtorva comentarii de presă. (Red.)

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (9 iulie, ora 22:34, emisiunea „24 de ore”, corespondența din Chișinău a lui Valentin Țigău): Reprezentanții puterii, ai alianței Braghiș, precum și ai unor formațiuni cu orientare de stînga s-au pronunțat deja în favoarea documentului de federalizare a Moldovei. Creștin-democrații și alte partide de dreapta trec de la o atitudine rezervată la respingerea fățișă a propunerilor conținute în proiectul OSCE. Într-o conferință de presă, vicepreședintele Partidului Liberal, Anatol Țurcan, a declarat: „Un plan mai dezastruos pentru Republica Moldova în sensul soluționării politice a diferendului transnistrean este mai greu să-ți închipui. Noi, practic, avem de-a face cu un plan de desființare a Republicii Moldova. Este evident că, în această situație, poziția Rusiei și Ucrainei domină asupra deciziilor care sînt luate, chipurile, de OSCE. (...) Noi sîntem de părere că, în cazul în care se va purcede la această procedură, sînt temeiuri foarte serioase să bănuim că Republica Moldova va dispărea ca stat, iar în această zonă va apărea un focar de tensiune care va periclita securitatea și stabilitatea în această zonă a Europei.”

PARTIDUL LIBERAL a lansat o declarație, în care se spune c㠄ideile centrale ale proiectului contravin în mod flagrant normelor de drept internațional, Constituției R. Moldova, practicilor europene, tuturor documentelor privind soluționarea conflictului transnistrean semnate anterior de partea moldovenească și de reprezentanții statelor garante”. (Basa-press, 9 iulie 2002)

OLEG SEREBRIAN, liderul Partidului Social-Liberal: „Problema transnistreană nu trebuie soluționată prin federalizarea Moldovei, ci prin acordarea unui statut de largă autonomie acestei regiuni. Federalizarea republicii ar putea fi acceptată într-un singur caz: cînd din această federație vor face parte nu doar trei subiecți, ci minimum unsprezece”. (Basa-press, 9 iulie 2002)

OAZU NANTOI, președintele Partidului Social-Democrat din Moldova: „Acordul de soluționare a problemei transnistrene, prezentat de către misiunea OSCE la Kiev, nu a fost pregătit doar de experții acestei organizații, ci inspirat și de mediatori. O dovadă în acest sens o constituie faptul că, în documentul menționat, se conțin mai multe expresii enunțate anterior de președintele rus, Vladimir Putin”. (Infotag, 9 iulie 2002)

RADU PODGOREANU, deputat PDS, președintele Comisiei pentru Politică Externă a Camerei Deputaților: „Este clar că soluțiile avansate aici sînt soluții care, vrînd-nevrînd, postulează o și mai pronunțată separare între România și Republica Moldova. Cred că o structură federală de tipul celei descrise în document ar face și mai complicată relația dintre România și Republica Moldova, pentru că celelalte entități ar avea limbi proprii, deci elemente care ar face mult mai greu o relație din aceasta specială cu întreaga federație moldovenească care s-ar naște; în schimb, cred că este evident că o asemenea structură ar încuraja într-adevăr o menținere a Republicii Moldova într-o sferă est-europeană și, sigur, ar putea ca, cel puțin pentru o anumită perioadă de timp, Europa de tip occidental să se termine aici, pe malul Prutului”. (BBC, 10 iulie, ora 6:00)

IURIE ROȘCA, președintele Partidului Popular Creștin-Democrat din Moldova: „Poziția moderată, ca să nu spun stranie a Misiunii OSCE la Chișinău poate fi interpretată și ca o cedare de moment a Occidentului în fața Federației Ruse, care, așa cum s-a observat în ultima vreme, nu mai tratează atît de vehement chestiunea extinderii NATO. Este o cedare ritualică în fața pretențiilor Fedației Ruse de a-și conserva interesele în această zonă. (...) Proiectul de federalizare reprezintă o replică a Federației Ruse la extinderea NATO în această zonă și, în special, la intrarea României în blocul Nord-Atlantic. (...) Dacă prin absurd acest model s-ar încerca să fie aplicat în practică s-ar produce dezintegrarea definitivă și ireversibilă a formațiunii statale dintre Prut și Nistru, iar comunitatea internațională ar avea un focar de conflict cu consecințe imprevizibile și cu o durată greu de calculat în timp. (...) Se încearcă să se exercite șantaj și să se imobilizeze voința politică a Republicii Moldova de aderare la NATO, la UE, de apropiere de spațiul occidental. Este vorba despre încropirea unui așa-zis Königsberg în această zonă sud-est europeană, cu pretextul că acesta ar fi modul în care se rezolvă conflictul transnistrean. (...) Este la fel de surprinzător să găsim în art. 40 remarca potrivit căreia nici măcar moneda unică nu va circula pe întregul teritoriu al actualei Republici Moldova. (A se confrunta cu referirile la art. 19 și 40 din sinteza proiectului, făcută de BASA-PRESS – Red.) Consider că această improvizație de statut nu poate să servească drept temei solid pentru depășirea conflictului transnistrean. De aceea, formula propusă este inacceptabilă nu numai pentru opinia publică și societatea civilă din Republica Moldova, dar pentru orice factor din exteriorul Republicii Moldova care, într-adevăr, dorește o pace durabilă, o stabilitate și evitarea unor tensiuni în această parte a Europei”. (Flux, 10 iulie 2002)

JURNALUL NAȚIONAL (11 iulie 2002): „Planul OSCE marchează, în opinia partidelor democrate de la Chișinău, o nouă etapă spre împingerea Republicii Moldova într-o direcție contrară apropierii de România”. (Basarabia la ruleta rusească, editorial de Dan Constantin.)

ZIUA (11 iulie 2002): Federalizarea Basarabiei slujește interesele rusești.

ADEVĂRUL (11 iulie 2002): A început federalizarea Republicii Moldova.

ADUNAREA POPULARĂ (legislativul regional) de la COMRAT a adresat miercuri, 10 iulie OSCE, Rusiei și Ucrainei, în calitatea acestora de mediatori și garanți în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, o cerere prin care solicită acceptarea Găgăuziei ca parte la negocieri și subiect al unei viitoare federații ce se va constitui în Republica Moldova”. (Moldova Azi, 11 iulie 2002)

ȚARA (11 iulie 2002): „Fiți atenți! Modul de concepere a viitorului stat federal este doar un tertip menit să mascheze, de fapt, o asociere pe picior de egalitate dintre Chișinău și Tiraspol. (...) Cineva ar putea să îmi reproșeze că, în urma acestei operațiuni politice, va fi reîntregit, în sfîrșit, teritoriul Republicii Moldova. Aiurea! Pînă și la o lectură sumară a proiectului de acord se poate observa că prerogativele viitoarei administrații federale sînt isignifiante. (...) Se pare că acordul urmărește, între altele, înlocuirea trupelor ruse cu militari proveniți din țările membre ale NATO. Dacă lucrurile într-adevăr stau așa și nu altfel, aceasta e singura idee bună care poate fi descoperită în controversatul plan de aplanare a crizei transnistrene propus de OSCE la Kiev.” (Federalizarea, nu atît un scop, cît un paravan. Editorial.)

FLUX (12 iulie 2002): „Așa-zisul diferend transnistrean poate fi rezolvat doar prin limitarea influenței rusești în stînga Nistrului, dar și în Basarabia. (...) Rostul Transnistriei ca entitate statală este doar de a camufla expansiunea moscovită în sud-estul Europei. Hapul federalizării a fost înghitit cu o ușurință impresionantă de factorii decizionali de la Chișinău. Ceea ce ne face sa credem că planul a fost elaborat cu buna știință a conducerii comuniste”. (Hapul federalizarii, editorial de Igor Burciu.)

ASOCIAȚIA OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ CREȘTINI-DEMOCRAȚI: „Trebuie să fie clar pentru toată lumea că, în această zonă a Europei nu va fi instaurată o pace durabilă atîta timp cît vor fi desconsiderate interesele populației băștinașe, care constituie peste 65 la sută din numărul total al locuitorilor RM. Transpunerea în faptă a prevederilor acestui proiect de acord va conduce, în ultimă instanță, la declanșarea unui război civil cu urmări imprevizibile pentru pacea și stabilitatea în această zonă a Europei”. (Flux, 12 iulie 2002)

ASOCIAȚIA PRIMARILOR ȘI CONSILIERILOR CREȘTIN-DEMOCRAȚI: „Autorii proiectului practic fac abstracție de existența Republicii Moldova în hotarele ei legitime cu o majoritate românească de peste 65 procent. Este total ignorat caracterul unitar al statului nostru, nesocotit dreptul suveran al populației de a decide asupra viitorului Republicii Moldova”. (Țara, 12 iulie 2002)

OLEG SEREBRIAN, președintele PSL din Moldova, constată într-un articol publicat în ziarul guvernamental că varianta de federalizare a Moldovei propusă de OSCE nu are nimic comun cu federalizarea în sensul european al noțiunii. Moldovei i se propune un plan al cărui scop final este dezmembrarea țării și divizarea societății”. (Basa-press, 12 iulie 2002)

VSEVOLOD CIORNEI: „Cuvîntul-cheie «federalizare» este sperietoarea necesară și suficientă pentru a trata planul OSCE cu scepticism. Și iată că distinșii reprezentanți ai partidelor declarate pro-europene tună și fulgeră retoric contra unui proiect elaborat de o prestigioasă organizație paneuropeană cu participare nord-americană. În opinia unora, OSCE apare ca un fel de teatru de marionete condus de marele păpușar Putin, care, de dragul păstrării Moldovei în sfera de influență a Federației Ruse, a întors pe dos continentul și tot Occidentul, i-a amăgit pe toți europenii și pe americani ca să-și facă mendrele la Nistru, la mărgioară. Tradiționala teorie românească a complotului universal «contra noastră» este deseori ridicolă ca atare, dar cînd este raportată la Republica Moldova în calitate de buric al pămîntului, este chiar de rîsul găinilor. Mai că ni s-ar spune că Rusia a oprit și toate ceasurile din vest și nu le pornește pînă nu federalizează această Moldovă crucială pentru destinul patriei lui Dostoievski.

Ciudată este și ridiculizarea implicită a OSCE, care ne este prezentată ca un instrument irațional manipulat de Kremlin. Bărbați impunători, președinți de partide vehiculează această idee cu o ușurință demnă de depănarea amintirilor studențești la o halbă de bere și nici nu clipesc din ochi. Și toate pentru că idealul unei Moldove unitare este fixat ca un scop concret unic și indiscutabil. Toate celelalte variante – federație, confederație, monarhie (încă n-a propus-o nimeni, dar la nivel virtual totul e posibil) – sînt tratate ca niște aberații din aria balamucului. Asta în timp ce lumea e plină de federații, în timp ce lumea se dezvoltă și adaptează diferite modele la solicitarea situațiilor concrete furnizate de realitate. Și încă în timp ce statul național ca atare nu mai este ce-a fost în ultimele două secole, cînd unitarismul unui stat nu mai este (și ca atare nici n-a fost vreodată) o virtute. Ni se bagă în creier că statul unitar e bun, iar cel federal e rău, ca în Ferma animalelor lui Orwell: «patru picioare e bine, două picioare e rău».” (Impresii, Săptămîna – Chișinău –, 12 iulie 2002)

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE: „Propunerea de federalizare a Basarabiei continuă să fie analizată de MAE, fără a se lua o poziție oficială, în calitatea României de membră a troicii OSCE. Secretarul de stat Mihnea Moțoc a declarat că proiectul de federalizare, prezentat de mediatori, este analizat la București și se așteaptă reacția oficială a Chișinăului. Referitor la afirmația lui Iurie Roșca, liderul PPCD de la Chișinău, privind cedarea Occidentului în fața Rusiei prin acceptarea federalizării Basarabiei, Moțoc a spus că nu se poate pronunța în această temă”. (Gardianul, 12 iulie 2002)

PARTIDUL LIBERAL din Moldova intenționează să picheteze ambasada Rusiei și a Ucrainei, precum și reprezentanța OSCE în Moldova, dorind astfel să-și exprime indignarea în legătura cu propunerea de către cei trei mediatori ai proiectului de federalizare a Republicii Moldova. PL a solicitat permisiunea ca pe data de 17 iulie să fie pichetate cele trei reprezentanțe diplomatice, „reprezentanții cărora au elaborat un plan de dezmembrare a R. Moldova”. (Info-Prim, 15 iulie 2002)

2002.06.21.

articolul în format *.pdf